Mobilizare civică exemplară. Cetăţenii duc lupta cu rechinii imobiliari la un nou nivel într-unul din sectoarele Capitalei

protest al locuitorilor din Giurgiului 164
protest al locuitorilor din Giurgiului 164 (Captura Video)

După ce au creat un precedent extrem de valoros reuşind să oblige un dezvoltator imobiliar să dărâme pe cheltuiala lui un bloc pe care acesta îl ridicase ilegal, locuitorii din Şoseaua Giurgiului 164 se luptă acum pentru o nouă victorie în instanţă, una care să pună capăt unui calvar declanşat în urmă cu mulţi ani.

Mai exact, tot terenul verde dintre blocurile lor a fost retrocedat, spun ei ilegal, ceea ce a dat naştere unui adevărat coşmar pentru ei. Pe spaţiile verzi devenite proprietate privată, varii investitori au încercat şi unii chiar au reuşit să ridice imobile la câţiva paşi de ferestrele lor. Oamenii au suportat zgomot, praf, au fost privaţi de lumină iar când s-au revoltat contra construcţiei ilegale s-au trezit chiar ameninţaţi. Astfel, dezvoltatorul unui bloc pe care locuitorii din Giurgiului au reuşit finalmente să-l demoleze a mers chiar până la a aduce în construcţia ridicată o ceată de rromi care au făcut grătare, au ars pet-uri şi au pus manele până la ora patru din noapte, spre exasperarea vecinilor. Doar frigul a reuşit să-i alunge din zonă.

Blocul a cărui demolare au obţinut-o cetăţenii din Giurgiului 164
Blocul a cărui demolare au obţinut-o cetăţenii din Giurgiului 164 (Eugen Horoiu/Epoch Times)

În consecinţă, pentru ca astfel de lucruri să nu se mai întâmple, cetăţenii cvartalului, mobilizaţi de doamna Luminiţa Şandru, s-au adresat judecătorilor, contestând legalitate retrocedării. Iar acum o expertiză judiciară arată că, într-adevăr, retrocedarea celor 10.500 de mp dintre blocurile lor NU a respectat nici Planul Urbanistic General al Primăriei Capitalei nici pe cel al Primăriei Sector 4.

Expertiza
Expertiza

"Dosarul e în instanţă din 2016. Noi, în 2016 ne-am unit şi am deschis acţiune în instanţă. În primă instanţă ne-a respins cererea ca lipsă interes, am făcut apel, dosarul s-a trimis la rejudecare, suntem pe fond, în instanţă ne-a permis să facem o expertiză a situaţiei de fapt. Iar expertul deja s-a pronunţat. (...) Expertiza spune că emiterea titlului de proprietate a celor 10.500 mp de spaţiu verde spune că fără niciun dubiu nu puteau fi retrocedaţi având reţele subterane, căi de acces, spaţiu verde aferent blocurilor. (...) Această expertiză va anula toate contractele de vânzare cumpărare emise după ce instanţa, Doamne Ajută, va anula titlul de proprietate", a explicat pentru Epoch Times Luminiţa Şandru, cea care şi-a mobilizat vecinii să se lupte în instanţă.

Odată contractele de vânzare cumpărare devenite nule, terenul verde dintre blocuri va reintra în proprietatea statului şi vor fi protejate de dezvoltatori imobiliari care să ridice ilegal clădiri sub geamurile lor, speră doamna Şandru.

"Sperăm să redevină ceea ce au fost înainte, spaţii verzi aferente fiecărui bloc, sper să revenim la normalitate şi cei ce mai îndrăznesc să elibereze autorizaţii de construire pe aceste spatii verzi să nu mai aibă nicio şansă", a declarat Luminiţa Şandru.

Patimile locuitorilor din Giurgiului 164

Circa 200 de familii ce locuiesc în cvartalul din Giurgiului 164 s-au trezit în urmă cu câţiva ani că viaţa li se transformă într-un coşmar după ce zona în care sunt amplasate blocurile lor a fost împărţită arbitrar între sectoarele 4 şi 5, iar pe spaţiul verde din jurul blocurilor lor, varii investitori au început să ridice blocuri de locuinţe, să crească găini, gâşte şi porci, în tot acest timp autorităţile locale pasându-i pe cetăţenii exasperaţi şi disperaţi de la una la alta.

Unul dintre cazurile cele mai mediatizate din zonă a fost cel al unui bloc ridicat de investitorul Silviu Bălţăteanu la o distanţă de circa 2 metri de un bloc vecin. În 2014, când oamenii au avut "îndrăzneala" să îl dea în judecată pentru acest lucru, afaceristul - care mai ridicase un imobil printre blocurile lor, imobil încă în picioare şi în care s-au mutat cetăţeni de bună credinţă - a adus în clădirea pe care o avea în construcţie, o ceată de rromi. Aceştia au făcut grătare, au ars pet-uri şi au pus manele până la ora patru din noapte, spre exasperarea oamenilor, dispărând din zonă abia după căderea frigului. Mai multe informaţii pe acest subiect puteţi accesa aici

Blocurile lui Silviu Băltăţeanu din Şoseaua Giurgiului 164. Cel "la roşu" a fost demolat
Blocurile lui Silviu Băltăţeanu din Şoseaua Giurgiului 164. Cel "la roşu" a fost demolat (Eugen Horoiu/Epoch Times)

În aprilie 2016, după doi ani de procese, cetăţenii au obţinut demolarea clădirii care le făcuse viaţa un iad. În mai 2017, hotărârea a devenit definitivă, în urma unei decizii a Curţii de Apel Bucureşti, iar cetăţeni au reuşit să-l oblige pe Bălţăteanu, punându-i sechestru pe bunuri, să-şi dea jos clădirea.

Acum, însă, Bălţăteanu le creează din nou probleme. Mai exact, a împrejmuit un lot de teren care nu-i aparţine în integralitate, lăsându-i pe locuitorii din alt bloc al lui, cărora le-a vândut apartamente, fără spaţii de parcare şi, mai rău, blocând calea de acces.

"Acum, mai nou, proprietarii care s-au mutat în blocul lui Bălţăteanu au fost înştiinţaţi înainte de Crăciun să îşi scoată toţi maşinile dintr-o parcare, impropriu spus, era nişte criblură turnată pe jos că el vrea să îşi amenajeze parcare cu plata acolo. Şi a opturat calea de acces spre bloculeţe mici din cvartal şi spre intrarea pe stadionul Progresul. Numai că lumea e atât de speriată de el.. mă sună pe mine să mă întrebe unde îşi duc maşinile...(...) Am chemat Poliţia Locală şi ce credeţi, îmi spune poliţistul local că nu are ce să îi facă, că el vede doar un teren viran şi el nu ştie a cui e proprietatea şi că el nu are cum să intervină să îl oblige pe Bălţăteanu să deblocheze calea de acces. (...) Dacă în zilele următoare nu ridică bariera, o să chem iar Poliţia că dacă trebuie să vină o maşină de Salvare, de Pompieri, nu poate intra acolo", a declarat Luminiţa Şandru, potrivit căreia Bălţăteanu a împrejmuit şi blocat şi un teren care nu este al lui, nu toate locurile pe care acesta vrea să amenajeze proprietate privată fiind în proprietatea acestuia.

Bălţăteanu nu e singurul investitor care a construit pe spaţiul verde din Giurgiului 164. Un alt afacerist, mai exact un teleormănean, a ridicat şi el un imobil în inima cvartalului de locuinţe. Acesta a ridicat clădirea în baza unei autorizaţii emise, culmea, de Primăria Sectorului 5, deşi terenul pe care se construia figura ca aparţinând Sectorului 4. Evident, locuitorii au acţionat şi l-au dat în judecată. Mai multe informaţii pe acest subiect puteţi accesa aici.

Şantierul din Giurgiului 164
Şantierul din Giurgiului 164 (Luminiţa Şandru)

Dar, revenind la victoria pentru care luptă acum oamenii din Giurgiului 164, coşmarul lor a început însă înaintea poveştii cu Bălţăteanu, mai exact de la retrocedarea a 10.500 mp (terenuri ce reprezintă toate spaţiile verzi dintre blocuri) de către cunoscutul revoluţionar Romeo Raicu, la vremea respectivă Secretar General la Prefectura Bucureşti, ulterior devenit consilier din partea P.N.L la Sectorul 4.

Cei 10.500 de mp reprezentând spaţiul verde dintre blocurile de pe Şos. Giurgiului au fost retrocedaţi nu printr-o hotărâre a comisiei Municipiului Bucureşti de aplicare a fondului funciar nr. 18/1991, aşa cum prevede legea, ci printr-un ordin al prefectului, conform articolului 36 aliniatul ultim din legea nr. 18/1991, republicată. Terenul retrocedat este împărţit în mai multe loturi, care reprezintă toate spaţiile verzi dintre blocuri.

Terenurile apar în registrul spaţiilor verzi ca "spaţii verzi aferente condominiului de locuit", iar ordonanţa 195/2005 completată cu ordonanţa 114/2007 prevede, la articolul 171, ca schimbarea destinaţiei spaţiilor verzi, indiferent că figurează sau nu ca atare în documentaţiile urbanistice, este interzisă indiferent de regimul juridic al acestora. Mai mult decât atât, legea 24/2007 completează categoriile de spaţii verzi, incluzând în acestea spaţiile verzi dintre blocuri.

Coşmarul se va termina însă dacă locuitorii vor obţine câştig de cauză şi vor anula actul aferent retrocedărilor.