Moldova: Guvernarea lipseşte jurnaliştii de instrumentul lor de bază – accesul la informaţie
Cu toate că Moldova are o lege care permite accesul la informaţie al cetăţenilor, cu atât mai mult al jurnaliştilor, nu este respectată de cei cărora le este solicitată informaţia. Problema nu este însă în instituţiile publice, ci mai sus, a Parlament, Guvern şi Preşedinţie, consideră Vasile Spinei.
Clubul de presă organizat de Centrul de Investigaţii Jurnalistice şi Asociaţia pentru o Guvernare Eficientă şi Responsabilă (captură foto / privesc.eu)
Accesul la informaţie este instrumentul de bază cu care jurnaliştii lucrează în fiecare zi. Astfel, la 16 ani de la adoptarea legii „Acces la informaţie”, Centrul de Investigaţii Jurnalistice în parteneriat cu Asociaţia pentru o Guvernare Eficientă şi Responsabilă (AGER), au organizat miercuri la Chişinău un club al jurnaliştilor cu tema: „Accesul la informaţie rămâne în continuare restricţionat în Republica Moldova”.
„Dreptul la informaţie este dreptul cetăţenilor de a cunoaşte, de a şti, este un drept universal pe care îl poate folosi orice cetăţean pentru a afla ce se întâmplă cu banii publici, cum sunt gestionaţi şi cum autorităţile îşi desfăşoară lucrul pentru că instituţiile statului sunt plătite din bani publici”, a menţionat directorul Centrului de Investigaţii Jurnalistice (CIJM), Cornelia Cozonac, conform privesc.eu.
Aceasta a ţinut să precizeze că în momentul în care CIJM demarează o investigaţie jurnalistică, chiar a observat că instituţiile deveneau mai reticente cu cât informaţia era făcută publică. Cu trecerea timpului, cele mai multe instituţii ale statului refuză să elibereze informaţii pentru jurnalişti, catalogând-o drept secret de stat, când de fapt nu este. În cazul în care jurnaliştii de investigaţie acţionează acele instituţii în instanţa de judecată, de obicei pierd, ceea ce denotă încă o dată faptul că justiţia din Moldova nu acţionează independent.
În Moldova, în opinia preşedintelui Asociaţiei Acces-info, Vasile Spinei, e nevoie mai întâi să fie educat cetăţeanul să vrea să afle lucruri, iar după aceea şi funcţionarii să fie puşi la punct. Acesta a ţinut să sublinieze şi faptul că de cele mai multe ori se vehiculează că anumite legi nu sunt bune, dar de fapt nu legile sunt proaste, ci guvernările.
„Legea noastră spune aşa: Informaţia va fi pusă la dispoziţie solicitantului din momentul în care este disponibilă, dar nu mai târziu de 15 zile. Practic toată informaţia e disponibilă pentru că decizia a fost adoptată, nu are pentru ce aştepta 15 zile. Eu trebuie să-l dau în judecată pentru că nu mi-a dat-o direct”, a punctat Spinei.
Dacă vrem să promovăm cu adevărat transparenţa în instituţiile publice e nevoie de implicarea structurilor statale. „Spune-mi la ce nivel este acces la informaţii în ţara ta şi-ţi voi spune la ce nivel este democraţia. Ai acces la informaţie, eşti o ţară democratică, nu ai acces la informaţie, ne vom bălăci aşa. Mimăm democraţia, dar în realitate cetăţeanul nu e învăţat, nu-i obişnuit să ceară”, a adăugat preşedintelui Asociaţiei Acces-info.
”De doi ani, legea privind datele cu caracter personal este folosită în multe cazuri drept paravan pentru a îngrădi accesul la informaţii de interes public şi a-i proteja pe demnitarii cu probleme de integritate, şi nu numai. Sub acest pretext, Preşedinţia a refuzat să ofere jurnaliştilor informaţia despre persoanele care au fost onorate cu distincţii de stat”, a afirmat preşedintele AGER, Olesea Stamate, adăugând că în instanţa de judecată, câştig de cauză a avut Preşedinţia, şi nu jurnaliştii care au solicitat informaţia, iar acesta nu este singurul caz de acest fel.
Totodată, Stamate a venit şi cu solicitare către toate autorităţile publice, atât la nivel central cât şi la nivel local, care sunt finanţate din bugetul public „să respecte prevederile legii privind accesul la informaţie şi să ofere neângrădit, complet şi la timp informaţia solicitată de către cetăţeni, întrucât instituţiile publice sunt alese de popor şi susţinute de contribuabili”.
