Moscova îşi flexează muşchii în timp ce Belarusul rămâne tăcut

Ministrul rus al Apărării doreşte să crească dramatic transporturile sale militare în Belarus în 2017. Guvernul din Minsk nu a dat niciun răspuns. Care sunt motivele şi ce doreşte să obţină Moscova?
Ministrul rus al apărării Serghei Şoigu. (Captură Foto)
Andrei Popescu
15.12.2016

“Vom lua în considerare din ce în ce mai mult activităţile NATO în timpul exerciţiului militar West 2017. Rusia a fost forţată să adopte contramăsuri defensive”, a declarat ministrul rus al Apărării, Serghei Şoigu, în luna noiembrie, în timpul unei întâlniri comune în Minsk cu reprezentanţii Ministerului belarus al Apărării.

Ministerul Apărării al Rusiei a publicat recent pe website-ul său o cerere pentru ordine de transport pe calea ferată, conform căreia aproximativ 4.126 dintr-un total de 5.265 de vagoane vor fi folosite pentru a transporta echipamente militare ruseşti în 2017 către Belarus. Adică, de 83 de ori mai multe decât în 2016.

Cooperarea militară bilaterală dintre Rusia şi Belarus are la bază un tratat semnat în 1999 privind crearea unei uniuni între cele două ţări. Totuşi, tratatul a fost implementat doar limitat până în prezent. La fiecare doi ani au loc, prin rotaţie, exerciţii militare de tipul “West” într-una dintre cele două ţări învecinate. Următorul exerciţiu militar “West 2017” va avea loc în luna septembrie 2017 în Belarus.

Arseni Sivitski, director al Centrului pentru Studii Strategice şi de Politică Externă (CSSPE) din Minsk, a declarat presei că 13.000 de soldaţi, dintre care 3.000 membri ai forţelor armate ruseşti, au participat la ultimul exerciţiu militar care a avut loc în Belarus, “West 2013”.

“Pe atunci, ruşii aveau doar 200 de vagoane pentru a transporta trupe şi echipamente. Pentru anul următor sunt planificate aproximativ 4.126, adică de 20 de ori mai mult”, susţine Sivitski. El consideră că transporturile militare reale din 2017 ar putea fi chiar mai numeroase.

Conducerea belarusă a afirmat constant faptul că activităţile militare pe teritoriul său nu ar trebui să fie văzute ca manevre ofensive de către observatorii internaţionali.

Totuşi, şeful CSSPE consideră că Moscova foloseşte exerciţii militare la scară mare pentru “a atrage conducerea belarusă într-o confruntate politico-militară cu NATO”.

Rusia îşi amplifică puterea militară

Pavel Felgenhauer de la ziarul rusesc Novaia Gazeta susţine la rândul său că “exerciţiile vor fi ample”. Conform informaţiilor sale, chiar şi unităţi de tancuri, care vor fi de asemenea transportate pe calea ferată în Belarus, vor participa la exerciţiul West 2017. Felgenhauer consideră că numărul forţelor participante la exerciţiu va depăşi cu mult numărul celor implicate în exerciţiul “Caucaz 2016”.

Într-un interviu cu Deutsche Welle, Felgenhauer a amintit că, iniţial, un contingent de 12.000 de soldaţi a fost programat să participe la manevrele din septembrie 2016 în regiunea sudică a Federaţiei Ruse. Dar, ulterior, ministrul rus al Apărării, Serghei Şoigu, a explicat că aproximativ 125.000 de militari şi 97.000 de civili au participat la exerciţiu. Expertul consideră că numărul forţelor ruseşti este mărit drastic pentru a fi capabil să desfăşoare un război major pe continentul european.

Andrei Porotnikov, directorul centrului de cercetare Belarus Security Blog din Minsk, a declarat că dacă la West 2017 va fi folosit acest număr mare de soldaţi şi echipamente, atunci exerciţiul ar putea fi văzut ca răspunsul Uniunii Ruso-Belaruse la exerciţiul Anaconda 2016 desfăşurat de NATO în Polonia, la care au participat 31.000 de soldaţi.

În plus, Porotnikov a mai precizat că Belarus nu are nevoie de astfel de exerciţii militare la scară mare deoarece ţara încearcă să îşi normalizeze cât de repede relaţiile cu Occidentul pe căi diplomatice. El consideră că Rusia doreşte să comunice Vestului că Belarus se află în sfera de influenţă a Moscovei. Dar, faptul că Minsk nu reacţionează la problema transporturilor militare anunţate pentru 2017 de către Ministerul rus al Apărării arată pur şi simplu că actuala conducere a ţării nu are nicio idee cum să trateze abordarea alarmantă a Moscovei. “Belarusului i se arată că orice încercare către o politică externă independentă va rezulta într-o reacţie dură din partea Kremlinului”, a mai declarat Porotnikov.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
O presă independentă nu poate exista fără sprijinul cititorilor