Nemulţumire în PNL: E regretabilă decizia CCR de a nu sesiza Comisia de la Veneţia pe legile Justiţiei
Admiterea parţială a sesizărilor pe o primă lege din pachetul privitor la Justiţie permite vot de respingere de ansamblu în Parlament, însă e regretabilă decizia Curţii Constituţionale de a nu sesiza Comisia de la Veneţia, a transmis PNL.
Ludovic Orban (Mihut Savu (Epoch Times Romania)
Liberalii au luat act de anunţul CCR, potrivit căruia "a admis obiecţia de neconstituţionalitate formulată de un număr de 29 de senatori aparţinând grupului parlamentar al PNL, respectiv Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie" şi a constatat că anumite dispoziţii din Legea privind organizarea judiciară sunt neconstituţionale, se arată într-un comunicat de presă remis de partidul condus de Ludovic Orban.
"În urma acestei decizii, proiectul de modificare a Legii 304/2004 va reintra în procedura parlamentară de reexaminare pentru a fi pus în acord cu decizia CCR şi deschide inclusiv calea respingerii proiectului în ansamblul său. Totodată, am luat act de decizia Curţii Constituţionale de a respinge solicitarea PNL privitoare la sesizarea Comisiei de la Veneţia în cazul Legilor Justiţiei. Din punctul nostru de vedere, decizia pe fond asupra sesizărilor de neconstituţionalitate ar fi trebuit luată ulterior unui punct de vedere exprimat din partea Comisiei de la Veneţia", a punctat PNL.
Liberalii au catalogat drept regretabilă această hotărâre a Curţii Constituţionale, care a optat pentru o decizie fără a ţine cont de solicitările formulate în prealabil.
"Reamintim faptul că în Raportul Comisiei Europene cu privire la Mecanismul de Cooperare şi Verificare a fost solicitată în repetate rânduri consultarea Comisiei de la Veneţia asupra modificărilor aduse Legilor Justiţiei. De asemenea, secretarul general al Consiliului Europei, Thorbjorn Jagland, a solicitat autorităţilor române sesizarea Comisiei de la Veneţia, organism parte a Consiliului Europei, pentru a se exprima asupra modificărilor aduse Legilor Justiţiei", a precizat PNL.
Partidul condus de Orban a menţionat faptul că în adresa înaintată Curţii Constituţionale a indicat în clar procedura care poate fi uzitată într-un astfel de caz. Mai mult, această procedură a fost utilizată în 2012, dar şi recent, cu privire la o altă cauză care a fost amânată până la primirea unui răspuns din partea Curţii Europene de Justiţie.
