Nou bilanţ al atentatului de miercuri din Iran: cel puţin 80 de persoane au fost ucise şi 200 rănite

Cel mai recent bilanţ oferit de oficialii iranieni indică faptul că cel puţin 84 de persoane au murit după ce două bombe au explodat, miercuri, în timpul unei ceremonii de comemorare a unui general iranian proeminent, în timp ce Orientul Mijlociu rămâne în tensiune din cauza războiului Israelului împotriva Hamas în Fâşia Gaza, potrivit AP News.

Nimeni nu a revendicat imediat responsabilitatea pentru ceea ce pare a fi cel mai mortal atac militant care a vizat Iranul de la Revoluţia islamică din 1979. Cel puţin 211 persoane au fost rănite.

Deflagraţiile la câteva minute distanţă au zguduit oraşul Kerman, la aproximativ 820 de kilometri sud-est de capitala Teheran, şi au pulverizat şrapnel într-o mulţime care ţipa şi fugea de prima explozie.

Adunarea a marcat cea de-a patra comemorare anuală de la moartea generalului Qassem Soleimani, şeful Forţei de elită Quds a Gărzilor Revoluţionare, mort în urma unui atac cu dronă americană în Irak. Exploziile au avut loc în apropierea mormântului acestuia, în timp ce cozi lungi de oameni se adunau pentru eveniment.

Televiziunea de stat iraniană şi oficialii au descris atacurile ca fiind atentate cu bombă, fără a oferi imediat detalii clare despre ce s-a întâmplat.

Prima bombă a fost detonată în jurul orei 15:00, iar cealaltă a explodat aproximativ 20 de minute mai târziu, a declarat ministrul iranian de Interne, Ahmad Vahidi, la televiziunea de stat. El a precizat că cea de-a doua explozie a ucis şi a rănit cele mai multe persoane.

Imaginile şi înregistrările video distribuite pe reţelele de socializare par să corespundă cu relatările oficialilor, care au declarat că prima explozie a avut loc la aproximativ 700 de metri de mormântul lui Soleimani din Cimitirul Martirilor din Kerman, în apropierea unei parcări. Mulţimea s-a repezit apoi spre vest de-a lungul străzii Shohada, unde a doua explozie a lovit la aproximativ 1 kilometru de mormânt.

O a doua explozie întârziată este adesea folosită de militanţi pentru a provoca mai multe victime, vizând personalul de urgenţă care răspunde la un atac.

Televiziunea de stat iraniană şi agenţia de ştiri de stat IRNA au citat oficiali din domeniul situaţiilor de urgenţă pentru cifrele privind victimele, care au crescut rapid în orele de după explozii. Autorităţile au declarat că joi va fi zi de doliu naţional.

Iranul are mai mulţi inamici care ar putea fi în spatele atacului, inclusiv grupuri din exil, organizaţii militante şi actori de stat.

În timp ce Israelul a efectuat atacuri în Iran din cauza programului său nuclear, a efectuat asasinate cu ţintă precisă, nu atentate cu bombă cu victime în masă. Grupările extremiste sunnite, inclusiv gruparea Stat Islamic, au efectuat în trecut atacuri de amploare care au ucis civili în Iranul majoritar şiit, deşi nu şi în relativ paşnicul Kerman.

De asemenea, Iranul a cunoscut proteste în masă în ultimii ani, inclusiv cele legate de moartea lui Mahsa Amini, în vârstă de 22 de ani, în 2022. De asemenea, ţara a fost vizată de grupuri de exilaţi în atacuri care datează din timpul tulburărilor din jurul Revoluţiei sale islamice din 1979.

Iranul însuşi a înarmat grupuri militante de-a lungul deceniilor, inclusiv Hamas, miliţia şiită libaneză Hezbollah şi rebelii Houthi din Yemen. În timp ce Israelul duce un război devastator în Gaza după atacurile Hamas din 7 octombrie în urma cărora 1.200 de persoane au fost ucise în Israel şi alte peste 200 au fost luate ostatice, atât Hezbollah, cât şi Houthis au lansat atacuri împotriva Israelului, despre care spun că vin în numele palestinienilor.

Israelul este suspectat că a lansat, marţi, un atac care a ucis un adjunct al şefului Hamas la Beirut, dar acest atac a provocat un număr limitat de victime într-un cartier dens populat al capitalei libaneze. Săptămâna trecută, un presupus atac israelian a ucis un comandant al Gardienilor Revoluţiei în Siria.

Un purtător de cuvânt al Houthi, Mohammed Abdel-Salam, a încercat să lege atentatele cu bombă de "sprijinul Iranului pentru forţele de rezistenţă din Palestina şi Liban", deşi nu a acuzat în mod specific pe nimeni pentru atac.

La Beirut, liderul Hezbollah, Hassan Nasrallah, i-a numit pe cei care au murit în atacuri "martiri care au murit pe acelaşi drum, pentru aceeaşi cauză şi în aceeaşi bătălie care a fost condusă de" Soleimani.

Nu a lipsit nici reacţia lui Vladimir Putin, care a calificat atacul drept "şocant prin cruzimea şi cinismul său", în timp ce preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a condamnat "atacurile teroriste odioase".

Irakul vecin şi-a exprimat condoleanţele, iar Uniunea Europeană a emis o declaraţie prin care îşi oferă "solidaritatea cu poporul iranian".

Preşedintele iranian Ebrahim Raisi era aşteptat să vorbească miercuri seara.

Soleimani a fost arhitectul activităţilor militare regionale ale Iranului şi este salutat ca o icoană naţională printre susţinătorii teocraţiei iraniene. De asemenea, el a ajutat la securizarea guvernului preşedintelui sirian Bashar Assad după ce protestele Primăverii Arabe din 2011 împotriva acestuia s-au transformat într-un război civil, iar mai târziu într-un război regional, care continuă să facă ravagii şi astăzi.

Relativ necunoscut în Iran până la invazia americană din 2003 în Irak, popularitatea şi imaginea mistică a lui Soleimani au crescut după ce oficialii americani au cerut uciderea sa pentru că a ajutat la înarmarea militanţilor cu bombe penetrante pe marginea drumului care au ucis şi mutilat trupe americane.

Un deceniu şi jumătate mai târziu, Soleimani a devenit cel mai cunoscut comandant iranian de pe câmpul de luptă. El a ignorat apelurile de a intra în politică, dar a devenit la fel de puternic, dacă nu chiar mai puternic, decât conducerea sa civilă.

În cele din urmă, un atac cu dronă lansat de administraţia Trump l-a ucis pe general, parte a escaladării incidentelor care au urmat retragerii unilaterale a Americii în 2018 din acordul nuclear încheiat de Teheran cu puterile mondiale.

Moartea lui Soleimani a atras în trecut mari procesiuni. La înmormântarea sa din 2020, a izbucnit o busculadă în Kerman în care cel puţin 56 de persoane au fost ucise şi peste 200 au fost rănite, în timp ce mii de oameni se înghesuiau la procesiune. În rest, Kerman a fost în mare parte neatins în recentele tulburări şi atacuri care au lovit Iranul. Oraşul şi provincia cu acelaşi nume se află în platoul deşertic central al Iranului.

Până miercuri, cel mai sângeros atac care a lovit Iranul de la revoluţie încoace a fost atentatul cu camionul-capcană din 1981 asupra sediului central al Partidului Republican Islamic din Teheran. Acel atac a ucis cel puţin 72 de persoane, inclusiv liderul partidului, patru miniştri ai guvernului, opt viceminiştri şi 23 de membri ai parlamentului.

În 1978, chiar înainte de revoluţie, un incendiu provocat intenţionat la Cinema Rex din Abadan a ucis sute de persoane.