Noul secretar de stat pentru Revoluţionari, acuzat că ajută personaje precum Nicolicea şi Iliescu să-şi păstreze certificatele. Instituţia nu mai trimite jurişti la procesele grele

Mai multe asociaţii de revoluţionari, urmaşi ai eroilor martiri şi răniţi îl acuză pe noul şef al Secretariatului de Stat pentru Revoluţionari (SSRML), Romulus Sever Stana, că nu mai trimite în instanţă jurişti care să reprezinte interesele instituţiei în procesele vizând ridicarea certificatelor de luptători cu rol determinant la Revoluţie a unor persoane care nu ar fi îndreptăţite să îl deţină.

Printre aceste persoane ale căror certificate au fost contestate în instanţă se numără nume grele din siajul PSD, precum celebrul Eugen Nicolicea, fosta săgeată a partidului în vremea modificărilor toxice a legilor Justiţiei. Un alt nume greu este cel al lui Ion Iliescu, care are certificat de luptător remarcat prin fapte deosebite.

Potrivit informaţiilor noastre, SSRML a promovat acţiuni în instanţă pentru anularea certificatelor în peste 60 de dosare. Printre cei vizaţi se numără, pe lângă cei antemenţionaţi, Iacob Petre, primarul oraşului Popeşti Leordeni, Vasile Pestreanu, fost primar al Otopeniului, Gelu Voican Voiculescu, Silvian Ionescu, şi, nu în ultimul rând, Simion Georgică, despre care se spune că ar fi bun prieten al lui Ciolacu, dosar Nr 2184/93/2023.

O altă persoană împotriva căreia s-a deschis acţiune este Nicolae Bănuţoiu, personaj acuzat că s-a folosit de o identitate falsă vreme de 33 de ani pentru a obţine două titluri: de luptător rănit şi luptător reţinut. În dosarul acestuia, termenul a fost ieri şi acţiunea s-a respins.

În dosarul lui Nicolicea, termenul va fi pe 25 martie. Ion Iliescu are termen pe 1 aprilie, iar Simion Georgică pe 22 martie.

Stana mai este acuzat de blocarea comisiei care verifică dacă persoane care deţin certificate de luptători pentru victoria Revoluţiei din decembrie 1989 îndeplinesc criteriile sau e cazul ca certificatele să le fie retrase.

Stana, pus la zid de revoluţionari, urmaşii de eroi martiri şi răniţi

Romulus Sever Stana, fost prefect al Capitalei în perioada Viorica Dăncilă şi om considerat apropiat de Liviu Dragnea, a fost numit la şefia Secretariatului pentru Revoluţionari după mazilirea lui Mihai Dodu, fiu de erou al Revoluţiei debarcat de la conducerea instituţiei după ridicarea certificatului de Luptător cu Rol Determinant deţinut de premierul Ciolacu. La câteva luni de la numirea lui, asociaţii de revoluţionari urmaşi ai Eroilor Martiri, răniţi, reţinuţi şi luptători pentru libertate au semnalat Guvernului şi presei că SSRML nu mai desemnează niciun angajat să-i reprezinte interesele în procesele din instanţe.

"Este inadmisibil ca la aproape 35 de ani de la Revoluţie, falşii revoluţionari să fie salvaţi de un Secretar de Stat care primeşte ordine precise de la mafia PSD!", se arată în comunicatul remis de organizaţiile semnatare redacţiei Epoch Times.

"Refuzul Secretarului de Stat Stana Sever Romulus de a desemna reprezentanţi pentru instanţe în scopul protejării bugetului statului, este de neconceput într-o societate democratică şi considerăm că omisiunea de a sesiza organele judiciare este o infracţiune. Prin urmare, vă solicităm să investigaţi cu seriozitate aspectele semnalate de noi şi să dispuneţi măsurile necesare pentru asigurarea respectării legii şi a intereselor publice în acest domeniu. Este primordial ca această instituţie care reprezintă Guvernul României să îşi îndeplinească responsabilităţile sale în mod corect şi să nu permită niciun fel de influenţă nepotrivită în actul de justiţie, în special în cazurile care vizează buna gestionare a resurselor publice şi drepturile fundamentale ale cetăţenilor acestei ţări", se mai precizează în sesizarea transmisă spre Guvern

Nemulţumire în SSMRL. Juriştii nu ar fi lăsaţi să îşi facă datoria

Contactată de redacţia noastră, şefa serviciului Juridic, Athena Piceava, a refuzat să comenteze situaţia, ea explicând că secretarul de stat i-a interzis sa vorbească cu presa.

Pe de altă parte, surse apropiate de SSRML au susţinut că juriştii nu mai sunt lăsaţi practic să meargă la procese, acesta în condiţiile în care în procese sunt vizate nume grele iar dosarele sunt unele cu prejudicii.

"Sunt nume destul de grele, cum ar fi fostul deputat Eugen Nicolicea, Ion Iliescu, care are acum termen şi preşedinţi de asociaţie foarte grei. Se pierd procesele. Ieri a fost vorba de Bănuţoiu Nicolae", a precizat o sursă.

Potrivit surselor, pe de altă parte, în mandatul fostului secretar de stat Mihai Dodu, se mergea la toate procesele în care erau implicate nume mari şi nu doar nume mari, ci în genere la toate procesele cu prejudicii.

"La toate procesele cu miză şi cele cu prejudicii mari pentru statul român am trimis reprezentanti", a confirmat informaţia, pentru Epoch Times, Mihai Dodu.

Miza certificatelor şi respectiv a retragerii lor

Trebuie precizat că miza acestor certificate este mare. Pe de o parte unii falşi revoluţionari sau falşi luptători cu rol determinant şi-au făcut, metaforic vorbind, statui în pieţele publice pe acest statut. Practic, bazat pe credibilitatea oferită de certificate pe care nu le merită, aceştia conduc organizaţii şi trag sfori, întinând astfel sacrificiul celor care s-au jertift cu adevărat în decembrie 1989 şi idealurile Revoluţiei.

Pe de altă parte, există şi o miză financiară. Luptătorii cu rol determinant au indemnizaţii lunare de peste 2.000 de lei lunar, ies mai repede la pensie, primesc o indemnizaţie şi la pensie, primesc terenuri etc. Având în vedere numărul mare de falşi luptători cu rol determinant, prejudiciul adus statului de faptul că aceştia încasează lunar sume pe care nu le merită este considerabil aşa că ridicarea certificatelor acestora are nu doar o importantă miză morală ci şi una financiară.

Interpelat de Nicoleta Giurcanu, în calitate de luptător reţinut/minor la Revoluţie care a făcut sesizări pe art 49, Stana i-a răspuns acesteia la acuzaţiile legate de faptul că instituţia nu mai trimite jurişti în procese invocând lipsa de personal şi comunicându-i că ea nu e în îndrituită să formuleze aprecieri cu privire la atribuţiile lui sau la modul în care instanţele vor soluţiona cauzele pe rol.

Organizaţiile raliate acestui demers sunt:

Asociaţia "RĂNIŢII REVOLUŢIEI 22 DECEMBRIE 1989" - Sibiu

"ASOCIAŢIA LUPTĂTORILOR, INVALIZILOR, RĂNIŢILOR ŞI URMAŞILOR CELOR DECEDAŢI ÎN REVOLUŢIA DIN DECEMBRIE 1989" – Vrancea

"ASOCIAŢIA VICTIMELOR REVOLUŢIEI DIN DECEMBRIE 1989" – Brăila

"ASOCIAŢIA PENTRU CINSTIREA EROILOR MARTIRI" – Sibiu

"ASOCIAŢIA UMANITARĂ PENTRU PROTEJAREA ŞI SPRIJINIREA INVALIZILOR, RĂNIŢILOR ŞI URMAŞILOR CELOR CĂZUŢI ÎN TIMPUL REVOLUŢIEI DIN DECEMBRIE 1989 - DOLJ"

"Asociaţia urmaşilor de Eroi Martiri din Bucureşti"

"Asociaţia 17 Decembrie" din Timişoara

Asociaţia "ALTAR" - Timişoara

"Asociaţia Urmaşilor Eroilor din Decembrie 1989"

“Asociaţia pentru Adevărul Revoluţiei Cluj"

Poziţia secretarului de stat

Întrebat de Epoch Times despre acuzaţiile ce i se aduc, secretarul de stat Sever Romulus Stana a invocat lipsa de personal şi a negat orice acuzaţii de acţiuni la comanda PSD. Cât despre faptul că instituţia ar putea pierde procese prin netrimiterea unor jurişti, Stana respinge această posibilitate.

Cum se ascund şefii de instituţii în spatele unor carenţe legislative. O decizie a CCR permite ca instituţiile statului să se spele pe mâini de responsabilitate. Ce e de făcut?

Contactat de Epoch Times pe subiectul obligaţiei instituţiilor de stat de a trimite jurişti în instanţă, fostul judecător Cristi Danileţ a subliniat că legea nu stipulează în mod expres obligaţia acestora de a-şi trimite reprezentanţi, deşi, în opinia lui, cel puţin la procesele importante acest lucru ar fi necesar.

"Juriştii unei instituţii trebuie să asigure serviciile juridice atât prin consultanţă, în birou, cât şi prin reprezentare, în instanţă. Ei trebuie să fie atât jurişti de consultaţii cât şi jurişti de litigiu. Din păcate, în momentul de faţă nu există o astfel de obligaţie. Şi ar trebui, cred, statul să instituie obligaţii pentru jurişti de a fi prezenţi în instanţă cel puţin când este vorba de prejudicii peste o anumită sumă. Mi se pare că altfel ar fi un fel de neglijenţă sau chiar abuz al juristului să nu se prezinte în instanţă", a declarat Cristi Danileţ.

Pe de altă parte, dacă şeful îi interzice unui jurist să se prezinte în instanţă pentru a reprezenta instituţia în condiţiile în care acesta cere să o facă, respectivul şef intră în zona abuzului în serviciu, a punctat fostul judecător.

"O astfel de atitudine a şefului instituţiei de a îi interzice juristului să se prezinte e ca şi cum i-ar bloca activitatea şi atunci e în zona abuzului în serviciu. În orice caz, juriştii ar trebui să aibă acoperire pentru asta. Să facă totul în scris, să solicite în scris delegaţie şi dacă există vreun şef de instituţie care refuză să aprobe deplasarea juristului mi se pare că e abuz în serviciu", afirmă Danileţ.

Întrebat cine poate face ordine până la o eventuală schimbarea a legislaţiei, Danileţ a arătat că un rol important îî revine Curţii de Conturi:

"Curtea de Conturi ar trebui să facă ordine aici. Curtea de Conturi analizează dacă statul a fost reprezentat în procese şi dacă au fost exercitate căile de atac. Curtea de Conturi asta face. Din păcate, rapoartele Curţii de Conturi nu sunt însă discutate apoi la nivel de instituţie şi nu au consecinţe.

Uneori le trimit la parchet dacă se constată daune sau fraude şi cam atât. Dar la nivel de instituţie nu se discută rapoartele din păcate iar prejudiciile rămân nerecuperate şi vinovaţii nepedepsiţi.

Dacă în instanţă nu se rezolvă chestiunea asta, de exemplu dacă vinovat de producerea prejudiciului este cineva din instituţie, trebuie declanşată răspunderea materială, cea internă. De exemplu, să zicem că primarul a făcut o chestie care s-a dus în penal, la procuror, abuzul în serviciu nu a fost dovedit, dar prejudiciul există. Ar trebui o răspundere materială, de dreptul muncii, în interiorul instituţiei de declanşat. Ori cine să îl urmărească pe primar? El însuşi? Comisia de disciplină de acolo să înceapă să ancheteze primarul şi juriştii de la primărie să recupereze prejudiciul în instanţă, chestia asta nu se întâmplă...

Rămân prejudicii nerecuperate, începând cu decizia din 2016 a Curţii Constituţionale cu privire la abuzul în serviciu. Până atunci era abuz în serviciu orice încălcare a normelor inclusiv interne, iar CCR a venit şi a spus că e abuz în serviciu numai încălcarea legii, a ordonanţei şi ordonanţei de urgenţă. Bun, dar dacă acesta încalcă regulamentul, sau îşi încalcă contractul de muncă sau o hotărâre de guvern, alea ce-s? Şi CCR spune atunci: trebuie recuperat intern, pe răspundere materială. N-am auzit niciun caz în ţară de când s-a dat decizia CCR de recuperare a prejudiciului şi aceasta e o zonă în care Curtea de Conturi trebuie să acţioneze. Se pierd bani pentru că nimic din ce a fost penal nu se mai recuperează. Atunci Curtea de Conturi de ce o mai avem?", a răspuns Danileţ.