Presa israeliană afirmă că Iranul a amânat atacul "în ultimul moment" din cauza ameninţării cu o intervenţie americană
Personalul de urgenţă şi de securitate se adună la locul unde un atac israelian a lovit o clădire de lângă ambasada iraniană din capitala Siriei, Damasc, la 1 aprilie 2024. (Getty Images)
Surse media israeliene au afirmat că Iranul era pregătit să lanseze un atac major asupra Israelului, dar că a amânat loviturile "în ultimul moment", informează Zero Hedge.
Site-ul israelian de ştiri Ynet a relatat joi că "Teheranul a decis să amâne lovitura, sau să schimbe natura răspunsului la atacul Israelului asupra consulatului său din Damasc, probabil ca urmare a avertismentelor administraţiei preşedintelui american Joe Biden".
Publicaţia a citat agenţia de ştiri semi-oficială iraniană Mehr, care a afirmat că atacul ar putea avea loc "poate în această seară", dar la scurt timp după aceea a şters videoclipul cu afirmaţia.
În ultimele 48 de ore, Washingtonul a evocat posibilitatea de a interveni militar în apărarea Israelului dacă Iranul va riposta la atacul israelian de la 1 aprilie asupra ambasadei sale din Damasc.
Între timp, unele companii aeriene internaţionale, în special compania aeriană germană Lufthansa, şi-au întrerupt zborurile către Teheran, invocând temeri sporite privind o acţiune militară iminentă în regiune. De asemenea, Rusia a luat măsuri pentru a-şi avertiza cetăţenii să nu călătorească în regiune, în special în Israel, deoarece regiunea rămâne în fierbere.
OIL PRICE subliniază faptul că, în timp ce jocul de aşteptare continuă, ameninţarea unui atac al Iranului planează asupra pieţelor petroliere axate pe inflaţie. Potrivit publicaţiei din domeniul petrolului, pieţele petroliere nu au reacţionat în mod vizibil la ameninţarea care planează asupra Orientului Mijlociu, ţiţeiul Brent şi West Texas Intermediate (WTI) tranzacţionându-se în scădere cu peste 1% miercuri la ora 11:00 ET, din cauza îngrijorărilor legate de inflaţie, care au dus la speculaţii că Rezerva Federală ar putea să nu pună în aplicare o reducere a dobânzii în luna iunie.
Iranul consideră ambasadele şi site-urile diplomatice ale Israelului în străinătate ca fiind practic ţinte legitime în urma raidurilor aeriene din 1 aprilie ale Israelului asupra ambasadei Iranului din Damasc, care au ucis doi generali de rang înalt ai Gardienilor Revoluţiei Islamice şi cel puţin alte cinci persoane.
Un analist de la Institutul pentru Orientul Mijlociu, Jason Brodsky, a observat săptămâna trecută că "există rapoarte potrivit cărora regimul iranian ar putea avea în vedere să lovească un complex diplomatic israelian într-o ţară terţă prin intermediul dronelor şi rachetelor. Israelul are ambasade în Bahrain, Emiratele Arabe Unite, Iordania, Egipt, Azerbaidjan şi Turcia".
"Eu aş fi cu ochii pe Iordania", a adăugat Brodsky.
Ministerul de Externe al Rusiei subliniase, în reacţia la lovitura israeliană asupra complexului consular iranian "a cărui inviolabilitate este garantată de Convenţiile de la Viena relevante, că este categoric inacceptabilă". Într-adevăr, a fost fără precedent ca armata unei naţiuni să atace în mod intenţionat ambasada suverană a unui alt stat. Iranul este indignat de tăcerea Consiliului de Securitate al ONU.
Joi, Iranul făcea gălăgie pe această temă la Consiliul de Securitate al ONU de la New York. Misiunea permanentă a Iranului la ONU a criticat Consiliul pentru că nu a condamnat "actul reprobabil de agresiune" al Israelului asupra sediului diplomatic al Iranului din Siria.
Al Jazeera a relatat că ambasadorul iranian a declarat într-o postare pe X că, dacă autorii ar fi fost aduşi în faţa justiţiei, "imperativul ca Iranul să pedepsească acest regim ticălos [Israel] ar fi putut fi evitat".
Liderul suprem al Iranului, Ali Khamenei, şi alţi înalt oficiali iranieni au promis că vor urma represalii pentru atacul asupra clădirii consulatului, în urma căruia au fost ucişi membri ai Corpului Gărzilor Revoluţionare Islamice, inclusiv doi generali.
Aşadar, Iranul spune acum că, având în vedere inacţiunea ONU, care nu a dus nici măcar la o cenzură verbală a acţiunilor israeliene, va fi "forţat" să răspundă militar.
Citiți și Iranul se pregăteşte să atace Israelul şi avertizează SUA să "stea deoparte pentru a nu fi loviţi"
Toate acestea ar putea declanşa un război major în Orientul Mijlociu, care ar putea include şi o intervenţie militară a SUA în numele Israelului, întrucât preşedintele Biden tocmai a promis "un sprijin de fier" în apărarea Israelului.
"Aşa cum i-am spus premierului Netanyahu, angajamentul nostru faţă de securitatea Israelului împotriva acestor ameninţări din partea Iranului şi a reprezentanţilor săi este de fier. Permiteţi-mi să o spun din nou - de fier. Vom face tot ce putem pentru a proteja securitatea Israelului", a declarat Biden, miercuri.
El a explicat că acesta este un răspuns adresat Teheranului, "care ameninţă să lanseze un atac semnificativ asupra Israelului".
Iranul pare să nu se grăbească, aşteptând cu răbdare în timp ce plănuieşte un răspuns. Israelul a spus foarte clar că orice atac lansat de pe teritoriul iranian va fi întâmpinat cu un răspuns mai puternic împotriva teritoriului Republicii Islamice. Există noi rapoarte care menţionează că Teheranul şi-a amânat până acum represaliile din cauza ameninţărilor Washingtonului că se va alătura Israelului pentru a riposta la orice lovitură.
Avi Melamed, fost oficial al serviciilor de informaţii israeliene care a fost apoi consilier adjunct şi consilier principal pe probleme arabe al primarilor din Ierusalim Teddy Kollek şi Ehud Olmert, activând ca negociator în timpul primei şi celei de-a doua Intifade, a comentat despre ce s-ar putea întâmpla în continuare.
El a spus că în timp ce lumea se pregăteşte pentru răspunsul iranian la lovitura de săptămâna trecută asupra comandantului Forţei Quds, general de brigadă Mohammad Reza Zahedi, este probabil ca Teheranul să ia în considerare utilizarea intermediarilor săi în locul unei lovituri directe. Strategia iraniană de război prin intermediari este un scut pe care regimul îl foloseşte pentru a evita represaliile directe.
Această tactică calculată şi sofisticată permite Teheranului să îşi continue agresiunea prin intermediari fără a se confrunta cu consecinţe. Atacurile în curs de desfăşurare orchestrate de către interpuşii Iranului subliniază influenţa - şi capacitatea - regimului de a modela peisajul geopolitic din Orientul Mijlociu, dar au ca preţ navigarea în politica locală şi conflictele civile. Cel mai mare grup controlat de Iran în regiune este Hezbollah din Liban.
De la începutul contraofensivei Israelului în Gaza, Hezbollah a lansat salvă după salvă de rachete împotriva comunităţilor nordice israeliene evacuate. În timp ce retorica ar indica faptul că Hezbollah ar putea escalada până la punctul de a declanşa un război în toată regula la graniţa de nord a Israelului, acesta nu a vizat încă Haifa sau o infrastructură israeliană semnificativă, mişcare care ar determina un război masiv între Israel şi Hezbollah, declanşând probabil o destrămare a Libanului printr-un război civil, unde Hezbollah ar trebui să aloce resurse pentru a lupta, pe lângă luptele sale cu Israelul.
Recent, un coordonator de rang înalt al Forţelor Libaneze, rivale ale Hezbollah şi afiliate creştinilor, Pascal Suleiman, a fost răpit în Liban, iar cadavrul său a fost găsit în Siria. Deşi declaraţia oficială este că atacul a fost efectuat de "hoţi de maşini", toate semnele par să indice implicarea Hezbollah.
Siria este al doilea călcâi al lui Ahile pe care Teheranul trebuie să îl ia în considerare. Orice atac al unei forţe intermediare ar putea fi contracarat de un răspuns israelian care să ameninţe sau să prăbuşească regimul lui Assad şi, odată cu acesta, coridorul terestru iranian de la Iran la Hezbollah în Liban şi la Marea Mediterană. În final, Teheranul trebuie să ia în considerare potenţialul răspuns care ar fi declanşat de un atac direct asupra Israelului.
Într-o postare pe X, ministrul israelian de Externe, Israel Katz, a ameninţat joi foarte clar că "dacă Iranul atacă de pe teritoriul său, Israelul va răspunde şi va ataca în Iran". Chiar şi cu declaraţia lui Katz, nu există nicio garanţie că Israelul va continua să danseze pe melodia Iranului şi a modelului său de luptă prin intermediari, iar orice atac viitor lansat de Iran sau de "delegaţii" săi ar putea declanşa în cele din urmă un răspuns direct împotriva patriei iraniene.
În timp ce lumea stă cu sufletul la gură în aşteptarea inevitabilului răspuns iranian, este important de reţinut că regimul a acţionat până acum în mod strategic, că va răspunde pentru a transmite un mesaj de forţă şi pentru a-şi restabili capacitatea de descurajare, dar că va face acest lucru în momentul în care va calcula că va reuşi să obţină cel mai bun rezultat pentru descurajare, a mai spus Melamed.
