Preşedintele Robert Mugabe cedează presiunilor şi demisionează

Urale intense au izbucnit marţi în Parlamentul ţării după ce preşedintele Jacob Mudenda a anunţat demisia preşedintelui Robert Mugabe şi a suspendat procedura de punere sub acuzare.

“Eu, Robert Gabriel Mugabe, conform secţiunii 96 din Constituţia statului Zimbabwe îmi prezint pe această cale şi în mod oficial demisia... cu intrare imediată în vigoare”, a precizat Mugabe în scrisoarea sa, pe care Mudenda a citit-o cu voce tare în Parlament.

“Decizia de a demisiona este benevolă şi rezultă din temerile pentru bunăstarea poporului din Zimbabwe şi din dorinţa de a transfera puterea calm şi fără violenţe”, a continuat scrisoarea.

Fostul vicepreşedinte Emmerson Mnangagwa va prelua puterea, potrivit declaraţiei partidului de guvernământ ZANU-PF. Emmerson Mnangagwa, în vârstă de 75 de ani, fusese înlăturat recent din funcţia de vicepreşedinte pentru ceea ce guvernul lui Mugabe a numit a fi “trăsături de neloialitate”.

Mulţimi de oameni s-au adunat în faţa Parlamentului pentru a ovaţiona şi dansa, în timp ce şoferii care treceau prin zonă claxonau în semn de aprobare a demisiei lui Mugabe.

Decizia lui Mugabe de a demisiona are loc după ce comitetul central al ZANU-PF l-a înlăturat pe acesta din funcţia de lider al partidului şi l-a numit în această funcţie pe Mnangagwa.

În discursul adresat duminică seară naţiunii, preşedintele Mugabe a părut că ar vrea să se menţină la putere până la congresul partidului din luna decembrie.

El a fost acuzat că este prea bătrân pentru a conduce şi că i-a permis soţiei sale să “uzurpe” puterea.

Săptămâna trecută, marţi, mai mulţi generali au preluat puterea după ce Mugabe l-a demis pe vicepreşedintele Mnangagwa şi era pregătit să o instaleze în locul său pe soţia sa, Grace Mugabe. Mugabe s-a aflat sub arest la domiciliu de atunci, refuzând să demisioneze din funcţia de preşedinte după discuţii iniţiale cu armata.

Totuşi, armata a insistat că nu a avut loc o lovitură militară, ci o operaţiune pentru a scoate la iveală “criminalii din jurul lui Mugabe, care comit infracţiuni”. Mişcarea a fost interpretată ca o referire voalată la susţinătorii ambiţioasei Doamne de Fier, Grace Mugabe.

Ambasada SUA din Harare a declarat că demisia lui Mugabe “marchează un moment istoric” pentru Zimbabwe. Conform unei declaraţii publicate de ambasadă, în ţară “trebuie să aibă loc alegeri libere, corecte şi cuprinzătoare”, precizând că SUA face apel la “respectarea fără ezitare a legii”.

Conform lui James Hamill, expert pe problemele statului Zimbabwe la Universitatea din Leicester, în ţara africană nu a existat niciodată democraţie.

“Lovitura a dat la o parte faţada că Zimbabwe este un stat constituţional. Acesta este în mod clar un stat-partid militarizat, unde armata este un actor esenţial în politica internă a partidului de guvernământ”, a precizat el.

Hamill consideră că intervenţia militară a fost orchestrată ca o modalitate de a pune capăt ambiţiilor prezidenţiale a lui Grace Mugabe şi pentru a-l instala la putere pe Emmerson Mnangagwa. “Singura diferenţă de această dată este aceea că intervenţia armatei a urmărit să controleze situaţia din cadrul partidului ZANU-PF decât să strivească opoziţia”, a adăugat el.

Mnangagwa a fost implicat în fiecare stadiu al campaniei de suprimare violentă a drepturilor omului desfăşurată de Mugabe în ultimii 37 de ani. Mnangagwa are relaţii strânse cu armata şi serviciile de informaţii şi, din cauza cruzimii sale, şi-a câştigat porecla de “crocodilul”. El a fost în spatele genocidului poporului Ndebele la începutul anilor 1980, când au fost ucise peste 20.000 de persoane. De asemenea, el a avut un rol în atrocităţile din 2008, când opoziţia a fost strivită brutal de ZANU-PF.

Există temeri că, aşa cum s-a exprimat Hamill, viitorul statului Zimbabwe sub Mnangagwa ar putea fi un “Mugabeism fără Mugabe”.