România sărbătoreşte Ziua Armatei

Cu această ocazie, va fi arborat Drapelul naţional la sediile instituţiilor militare, se va ridica Marele Pavoaz la bordul navelor militare maritime şi fluviale şi vor fi organizate ceremonii militare şi activităţi comemorative în toate garnizoanele din ţară, în teatrele de operaţii şi în ţările în care România are acreditaţi ataşaţi ai Apărării, informează Agerpres

Militarii români din teatrele de operaţii sărbătoresc prin organizarea unor ceremonii militare şi a unor activităţi culturale şi sportive, la care vor fi invitaţi şi parteneri din coaliţiile multinaţionale.

Armata României participă cu efective la diverse misiuni internaţionale de combatere a terorismului, de sprijinire a păcii sau umanitare. Majoritatea lor activează sub egida NATO, al cărei membru România este din 29 martie 2004.

România a dislocat, în iulie 2002, în Afganistan, primul batalion de infanterie format din 405 militari sub comanda Forţei Internaţionale de Asistenţă pentru Securitate. De atunci, 26 de militari români au decedat în teatrele de operaţii, iar alţi peste 140 au fost răniţi.

Prima acţiune de luptă a Armatei României în afara graniţelor naţionale, de după Revoluţia din 1989, a început la 8 martie 1996, alături de contingentele armatelor statelor membre NATO şi partenere, în teatrul de operaţii din Bosnia-Herţegovina, cu Batalionul 96 Geniu.

În anul 2000, Armata României şi-a început participarea la misiunea NATO KFOR din provincia Kosovo, cu personal de stat-major şi, ulterior, cu subunităţi specializate, de nivel de companie. Iulie 2003 a marcat începutul contribuţiei militare româneşti la Operaţiunea „Iraki Freedom”.

De Ziua Armatei României din 2010, a fost dezvelit, în Parcul Tineretului din Capitală, Monumentul Eroilor militari români căzuţi la datorie, în prezenţa preşedintelui României.

Armata României este instituţia executivă în care românii au cea mai mare încredere, conform unui sondaj INSCOP realizat în septembrie 2015.

Amintim că Ziua Armatei României a fost instituită prin Decretul nr. 381 din 1 octombrie 1959. 25 octombrie 1944 semnifică data eliberării totale a teritoriului naţional de sub ocupaţie hortysto-fascistă, ultimele oraşe eliberate fiind Satu Mare şi Carei.

Eliberarea întregului teritoriu naţional s-a obţinut prin lupta eroică a peste 525.000 de militari angajaţi nemijlocit în luptă, între 23 august şi 25 octombrie 1944. Dintre aceştia au fost ucişi sau răniţi circa 58.000. Pierderile provocate inamicului s-au ridicat la 89.934 militari, dintre care 76.275 prizonieri.

Eliberarea părţii de nord-est a Transilvaniei nu a însemnat şi încetarea luptelor duse de Armata României, care a continuat războiul antifascist alături de puterile Naţiunilor Unite pentru eliberarea Ungariei, Cehoslovaciei şi Austriei, până la victoria finală. ''Ajunse la frontieră din 1940, diviziile noastre — menţiona comunicatul Marelui Stat Major din 25 octombrie 1944 — sunt gata de un nou efort şi de noi lupte alături de marii noştri aliaţi, până la înfrângerea totală a forţelor germano-maghiare''.