Rusia anunţă 60 de morţi şi 145 de răniţi în atacul de la Crocus Mall. Gruparea Statul Islamic revendică responsabilitatea

Atacatori au dat buzna vineri într-o mare sală de concerte din Moscova şi au împroşcat mulţimea cu gloanţe, omorând peste 60 de persoane, rănind peste 100 şi incendiind sala, la doar câteva zile după ce preşedintele Vladimir Putin şi-a consolidat controlul asupra puterii în urma unei victorii electorale extrem de orchestrate.

Conform AP, gruparea Statul Islamic a revendicat responsabilitatea pentru atac într-o declaraţie postată pe canalele afiliate de pe reţelele de socializare. Un oficial american a declarat pentru The Associated Press că agenţiile de informaţii americane au aflat că filiala grupării din Afganistan plănuia un atac la Moscova şi au transmis informaţia oficialilor ruşi.

Nu a fost imediat clar ce s-a întâmplat cu atacatorii după raid, pe care procurorii ruşi îl consideră atac terorist.

Incidentul a generat incendierea sălii şi prăbuşirea acoperişului, fiind cel mai sângeros din ultimii ani în Rusia.

Primarul Moscovei, Serghei Sobyanin, a numit raidul o "tragedie uriaşă".

Kremlinul a declarat că Putin a fost informat la câteva minute după ce atacatorii au dat buzna în Mall-ul Crocus, de la marginea vestică a Moscovei, care avea o sală mare de concerte, cu 6.200 de locuri.

Atacul a avut loc în timp ce mulţimea se aduna pentru un spectacol al trupei rock ruseşti Picnic. Comitetul de Investigaţii, principala agenţie de anchetă penală de stat, a raportat sâmbătă dimineaţa devreme că peste 60 de persoane au fost ucise.

Autorităţile ruse au făcut publică o listă cu 145 de răniţi - 115 dintre ei fiind spitalizaţi, inclusiv cinci copii.

Unele agenţii de ştiri ruseşti au sugerat că mai multe victime ar fi putut fi prinse de incendiul izbucnit după ce atacatorii au aruncat explozibili.

Parchetul a declarat că mai mulţi bărbaţi în uniforme de luptă au intrat în sala de concerte şi au tras asupra spectatorilor.

Videoclipurile postate de presa rusă şi pe canalele aplicaţiei de mesagerie arătau bărbaţi care purtau puşti de asalt trăgând în oameni de la mică distanţă. O înregistrare video arăta un bărbat aflat în sală spunând că atacatorii au dat foc, în timp ce focurile de armă răsunau neîncetat.

Paza sălii de concerte nu avea arme, iar unii dintre gardieni ar fi putut fi ucişi la începutul atacului, a relatat presa rusă. Unele posturi de ştiri ruseşti au sugerat că atacatorii au fugit înainte de sosirea forţelor speciale şi a poliţiei antirevoltă. Rapoartele au declarat că patrulele de poliţie căutau mai multe vehicule pe care atacatorii le-ar fi folosit pentru a scăpa.

Într-o declaraţie postată de agenţia sa de ştiri Aamaq, gruparea Statul Islamic a declarat că a atacat o mare adunare de "creştini" în Krasnogorsk, la periferia Moscovei, ucigând şi rănind sute de persoane. Nu a fost posibil să se verifice imediat autenticitatea afirmaţiei.

Cu toate acestea, oficiali americani din serviciile de informaţii au confirmat afirmaţia filialei grupării Statului Islamic cu sediul în Afganistan, potrivit căreia aceasta ar fi responsabilă pentru atacul de la Moscova, a declarat un oficial american pentru AP.

Oficialul a precizat că agenţiile de informaţii americane au adunat în ultimele săptămâni informaţii potrivit cărora o grupare a Statului Islamic plănuia un atac la Moscova. El a spus că oficialii americani au transmis în privat informaţiile la începutul acestei luni oficialilor ruşi.

Oficialul american ar fi fost informat în acest sens, dar nu a fost autorizat să discute public informaţiile de informaţii şi a vorbit cu AP sub rezerva anonimatului.

Observând că Statul Islamic şi-a prezentat revendicarea ca fiind un atac împotriva creştinilor, Aymenn Jawad al-Tamimi, un expert în gruparea teroristă, a declarat că pare să reflecte strategia grupului de "a lovi oriunde pot, ca parte a unei lupte globale "împotriva necredincioşilor şi apostaţilor de pretutindeni".

În octombrie 2015, o bombă plasată de Starul Islamic a doborât un avion rusesc de pasageri deasupra Sinaiului, ucigând toate cele 224 de persoane aflate la bord, majoritatea turişti ruşi care se întorceau din Egipt. Gruparea, care operează în principal în Siria şi Irak, dar şi în Afganistan şi Africa, a revendicat, de asemenea, mai multe atacuri în Caucazul volatil al Rusiei şi în alte regiuni în ultimii ani. A recrutat luptători din Rusia şi din alte părţi ale fostei Uniuni Sovietice.

La 7 martie, principala agenţie de securitate a Rusiei a declarat că a dejucat un atac asupra unei sinagogi din Moscova comis de o celulă a Statului Islamic, ucigând mai mulţi membri ai acesteia în regiunea Kaluga, în apropiere de capitala rusă. Cu câteva zile mai devreme, autorităţile ruse au declarat că şase presupuşi membri ai Statului Islamic au fost ucişi într-un schimb de focuri în Inguşeţia, în regiunea rusă a Caucazului.

Vineri, declaraţii de indignare, şoc şi sprijin pentru cei afectaţi de atacul de la apelul de concert au curs din întreaga lume.

Unii comentatori de pe reţelele de socializare ruseşti s-au întrebat cum de autorităţile, care supraveghează şi fac presiuni neîncetate asupra criticilor Kremlinului, nu au reuşit să identifice ameninţarea şi să prevină atacul.

Oficialii ruşi au declarat că securitatea a fost întărită în aeroporturile din Moscova, în gările şi în sistemul de metrou al capitalei. Primarul Moscovei a anulat toate adunările în masă, iar teatrele şi muzeele au fost închise în weekend. Alte regiuni ruseşti au înăsprit, de asemenea, securitatea.

Kremlinul nu a acuzat imediat pe nimeni pentru atac, dar unii parlamentări ruşi au acuzat rapid Ucraina şi au cerut intensificarea atacurilor. Cu câteva ore înainte de atac, armata rusă a lansat un baraj de amploare asupra sistemului energetic ucrainean, paralizând cea mai mare centrală hidroelectrică a ţării şi alte instalaţii energetice şi lăsând peste un milion de persoane fără electricitate.

Dmitri Medvedev, adjunctul şefului Consiliului de Securitate al Rusiei, a declarat că, dacă se dovedeşte implicarea Ucrainei, toţi cei implicaţi "trebuie să fie depistaţi şi ucişi fără milă, inclusiv oficialii statului care a comis o astfel de crimă".

Mykhailo Podolyak, un consilier al preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski, a negat implicarea Ucrainei.

"Ucraina nu a recurs niciodată la folosirea metodelor teroriste", a postat el pe X. "Totul în acest război va fi decis doar pe câmpul de luptă".

John Kirby, purtătorul de cuvânt al Consiliului Naţional de Securitate al Casei Albe, a declarat că nu poate vorbi încă despre detalii, dar "imaginile sunt pur si simplu oribile. Şi pur si simplu greu de privit".

Atacul de vineri a urmat unei declaraţii de la începutul acestei luni a Ambasadei SUA la Moscova, care i-a îndemnat pe americani să evite locurile aglomerate, având în vedere planurile "iminente" ale extremiştilor de a viza adunări mari în capitala rusă, inclusiv concerte. Avertismentul a fost repetat de alte câteva ambasade occidentale.

Purtătorul de cuvânt al Consiliului Naţional de Securitate, Adrienne Watson, a declarat vineri că guvernul american deţinea informaţii despre un atac planificat la Moscova, ceea ce a dus la avertismentul Departamentului de Stat adresat americanilor. Guvernul american a împărtăşit informaţiile cu autorităţile ruse în conformitate cu politică sa de lungă durată privind "datoria de a avertiza", a declarat Watson.

Putin, care şi-a prelungit controlul asupra Rusiei pentru încă şase ani în urma votului prezidenţial din această săptămână, după o represiune de amploare împotriva disidenţilor, a denunţat avertismentele occidentale ca fiind o încercare de intimidare a ruşilor. "Toate acestea seamănă cu un şantaj deschis şi cu o încercare de a speria şi destabiliza societatea noastră", a declarat el la începutul acestei săptămâni.

Rusia a fost zguduită de o serie de atacuri teroriste mortale la începutul anilor 2000, în timpul luptelor cu separatiştii din provincia rusă Cecenia.

În octombrie 2002, militanţii ceceni au luat ostatici aproximativ 800 de persoane într-un teatru din Moscova. Două zile mai târziu, forţele speciale ruseşti au luat cu asalt clădirea, iar 129 de ostatici şi 41 de luptători ceceni au murit, majoritatea din cauza efectelor gazului narcotic pe care forţele ruseşti îl folosesc pentru a-i supune pe atacatori.

În septembrie 2004, aproximativ 30 de militanţi ceceni au ocupat o şcoală din Beslan, în sudul Rusiei, luând sute de ostatici. Asediul s-a încheiat cu o baie de sânge două zile mai târziu, iar peste 330 de persoane, dintre care aproximativ jumătate copii, au fost ucise.