Sancţiunile americane împiedică eforturile Rusiei de a repara rafinăriile [Reuters]

Incendiu la o rafinărie de petrol aparţinând firmei Lukoil, din oraşul rus Nijni Novgorod
Incendiu la o rafinărie de petrol aparţinând firmei Lukoil, din oraşul rus Nijni Novgorod (Twitter - captură ecran)

Atunci când inginerii de la compania petrolieră rusă Lukoil au descoperit că o turbină s-a stricat la cea mai mare rafinărie a lor pe 4 ianuarie, şi-au dat seama rapid că problema era departe de a fi banală, potrivit Reuters.

Exista o singură companie care ştia cum să repare unitatea de producţie a benzinei de la rafinăria NORSI, situată pe râul Volga, la aproximativ 430 km la est de Moscova. Problema era că această companie este americană, potrivit a cinci surse familiare cu incidentul.

Firma, multinaţionala UOP, specializată în inginerie petrolieră, se retrăsese din Rusia după ce ţara a invadat Ucraina în februarie 2022.

"Ei (inginerii) s-au grăbit să găsească piese de schimb dar nu au găsit nimic. Apoi, întreaga unitate s-a oprit pur şi simplu", a declarat o sursă apropiată de Lukoil, care a cerut să nu fie numită pentru că nu are voie să vorbească cu presa.

Alte patru surse au declarat că unitatea a fost scoasă din producţie din ianuarie şi nu era clar când ar putea fi reparată din cauza lipsei de expertiză în interiorul Rusiei.

Ca urmare, rafinăria NORSI - a patra ca mărime din Rusia - a redus producţia de benzină cu 40%, potrivit a două dintre surse. Lukoil nu a răspuns la solicitările de comentarii pentru acest articol.

Rafinăria Lukoil este un exemplu al problemelor mai largi din sectorul energetic al Rusiei, unde unele firme petroliere se luptă, în faţa sancţiunilor occidentale, să îşi repare rafinăriile, construite cu ajutorul unor firme de inginerie americane şi europene, potrivit a cel puţin 10 surse din industria rusă.

Dificultăţile au fost exacerbate de atacurile cu drone ucrainene care au lovit cel puţin o duzină de rafinării ruseşti în acest an, au declarat sursele din industrie. Atacurile au forţat rafinăriile ruseşti să închidă în jur de 14% din capacitate în primul trimestru, potrivit calculelor Reuters.

"Dacă fluxul de drone continuă în acest ritm şi dacă apărarea aeriană rusă nu se îmbunătăţeşte, Ucraina va fi capabilă să taie cursele de rafinare ruseşti mai repede decât vor putea firmele ruseşti să le repare", a declarat Serghei Vakulenko, expert în industria energetică rusă şi membru nerezident la Carnegie Endowment for Internaţional Peace, un think tank pentru afaceri internaţionale.

Principalul oficial rus din domeniul energiei, vicepremierul rus Alexandr Novak, a declarat săptămâna trecută că instalaţiile NORSI avariate ar trebui să îşi reia activitatea în termen de o lună sau două, deoarece firmele ruseşti lucrează la producerea pieselor de schimb necesare.

El a mai spus că şi alte rafinării ruseşti şi-au sporit producţia după atacurile cu drone şi că nu a existat o penurie pe piaţa locală de combustibil.

Ministerul rus al Energiei nu a răspuns la o solicitare de comentarii. Ministrul Nikolai Şulginov a declarat miercuri că toate rafinăriile vor fi reparate până în iunie, fără a oferi mai multe detalii.

Rafinăria NORSI, situată în apropiere de oraşul Nijni Novgorod, are o capacitate de 405.000 de tone de benzină pe lună sau 11% din totalul Rusiei.

Actuala întrerupere ar costa Lukoil aproape 100 de milioane de dolari în venituri pierdute pe lună, pe baza unui preţ mediu al benzinei ruseşti de 587 de dolari pe tona metrică, potrivit calculelor Reuters.

Honeywell Internaţional Inc , compania-mamă pentru UOP, a declarat pentru Reuters că nu a furnizat niciun echipament, piesă, produs sau serviciu rafinăriei din Nijni Novgorod din februarie 2022, nici rafinăriei Slaviansk ECO, administrată independent.

Rafinăria din Slaviansk a fost lovită de un atac cu drone ucrainene la 18 martie şi a luat foc pentru scurt timp.

"Lucrăm în mod activ pentru a identifica şi întrerupe orice posibilă deturnare a produselor noastre în Rusia prin intermediul unor terţe părţi", a declarat Honeywell pentru Reuters, prin e-mail. Compania a precizat că respectă toate cerinţele aplicabile privind licenţele de export, legile şi reglementările privind sancţiunile.

Statele Unite şi aliaţii săi au impus sancţiuni asupra a mii de ţinte ruseşti de la invazia din Ucraina şi aproximativ 1.000 de companii şi-au anunţat plecarea din ţară.

Economia Rusiei, axată pe exporturi, în valoare de 2,2 trilioane de dolari, s-a dovedit mai rezistentă la cei doi ani de sancţiuni fără precedent decât anticipau Moscova sau Occidentul.

Război de uzură

Companii occidentale precum UOP şi grupul elveţian de inginerie ABB au furnizat tehnologie şi software tuturor celor mai mari 40 de rafinării din Rusia în ultimele două decenii, potrivit a peste 10 surse din industria rusă. Fiecare rafinărie are o combinaţie de echipamente ruseşti şi străine.

ABB a confirmat pentru Reuters că a încetat să mai primească comenzi noi în Rusia odată cu izbucnirea războiului din februarie 2022 şi nu are planuri de a reveni în Rusia după ce îşi va îndeplini obligaţiile contractuale existente, a declarat un purtător de cuvânt. Compania nu a oferit detalii despre aceste obligaţii.

Niciuna dintre cele cinci surse nu a sugerat că defecţiunea turbinei din ianuarie de la NORSI a fost rezultatul atacurilor cu drone. Dar sursele au declarat că problemele de la uzină s-au agravat doar după ce NORSI a fost lovită pentru prima dată de dronele ucrainene în februarie, când alte echipamente au fost avariate, punând o presiune suplimentară asupra întregii rafinării.

La fel ca în Statele Unite, preţul benzinei este un subiect sensibil din punct de vedere politic în Rusia, iar autorităţile încearcă să limiteze creşterea preţurilor. Printre măsurile recente se numără impunerea unei interdicţii asupra exporturilor de benzină timp de 6 luni în februarie.

Ucraina susţine că atacă rafinăriile ruseşti pentru că vrea să submineze maşina de război a Kremlinului prin reducerea veniturilor statului şi tăierea combustibilului pentru armată.

"Dronele sunt de zeci, dacă nu de sute de ori mai ieftine decât costul reparaţiilor, ceea ce este important într-un război de uzură", a declarat Vakulenko, care a fost şef de strategie la Gazprom Neft, marele producător rus de energie.

El a părăsit firma şi Rusia la câteva zile după începerea războiului din Ucraina.

Rusia este al doilea mare exportator de petrol din lume. Aceasta şi-a redirecţionat majoritatea exporturilor de ţiţei şi produse către Asia şi Africa de când naţiunile occidentale au impus sancţiuni Moscovei.

În cazul în care Moscova s-ar confrunta cu o scădere abruptă a producţiei rafinăriilor, ar fi nevoită să reducă exporturile de combustibil în favoarea ţiţeiului, potrivit a peste 10 comercianţi de petrol ruşi.

Rusia livrează ţiţei doar câtorva cumpărători mari, precum China, India şi Turcia, dar portofoliul său de cumpărători de combustibili este comparativ mai larg, deoarece poate livra către consumatori mai mici, fără sisteme mari de rafinare, din Africa şi America de Sud.

Industria de rafinare a Rusiei datează din anii 1940, când Statele Unite au furnizat echipamente în cadrul programului lend-lease din timpul celui de-al Doilea Război Mondial.

După prăbuşirea Uniunii Sovietice, firmele petroliere ruseşti au investit zeci de miliarde de dolari în modernizări cu ajutorul unor firme precum UOP şi ABB.

UOP a ajutat la modernizarea rafinăriilor Norsi şi Slaviansk ECO. Aceasta nu a precizat ce alte rafinării ruseşti a deservit, ca răspuns la întrebările Reuters.

Statele Unite au impus sancţiuni companiilor din întreaga lume, inclusiv din Turcia, pentru a împiedica transferul de tehnologie către Rusia.

Ţările supuse sancţiunilor occidentale, cum ar fi Rusia şi Iranul, au reuşit de mult timp să găsească portiţe pentru a obţine piese de schimb pentru echipamente fabricate în Occident, cum ar fi avioane sau maşini.

Dar echipamentele de rafinare sunt mult mai rare şi mai specializate; firmele occidentale au înăsprit controalele pentru a împiedica Rusia să importe piese de schimb prin ţări terţe, a declarat una dintre cele cinci surse.

Două dintre surse au declarat că Lukoil a cerut companiilor chineze să repare unitatea KK-1 de la Norsi. Sursele nu au menţionat numele companiilor chineze. Lukoil a refuzat să comenteze atunci când a fost întrebată dacă a contactat China.

"China are tehnologia necesară. Dar, de foarte multe ori, ar însemna o înlocuire completă şi costisitoare a unităţii, mai degrabă decât o reparaţie normală, ieftină şi regulată", a declarat una dintre surse.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

alte articole din secțiunea Externe