Şercan, despre redeschiderea dosarului de kompromat în care era vizat Bode: Procurorul nu a cercetat deloc faptele reclamate
Judecătoarea Elena Barbu de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) care a decis săptămâna trecută ca fostul ministru de Interne Lucian Bode să fie investigat în continuare pentru favorizarea făptuitorului în dosarul kompromatului vizând-o pe Emilia Şercan a constatat că procurorul de la Parchetul General care s-a ocupat de caz nu a cercetat deloc faptele reclamate, ci s-a mulţumit doar să-l audieze pe Bode şi să invoce câteva probe convenabile din primul dosar de kompromat, în care erau investigate alte fapte, semnalează, pe Facebook, jurnalista.
Potrivit Emiliei Şercan, judecătoarea mai arată în motivare că procurorul Hondor a administrat selectiv probe din primul dosar de kompromat, ignorându-le pe cele care indicau că ipoteza muşamalizării operaţiunii de kompromat este plauzibilă.
Redăm postarea jurnalistei:
"Anunţam săptămâna trecută decizia Înaltei Curţi de redeschidere a unei părţi a dosarului de kompromat, în care era vizat Lucian Bode, ministru de Interne la momentul în care s-a întâmplat operaţiunea a cărei ţintă am fost.
Între timp, a fost publicată şi motivarea deciziei, care este zdrobitoare pentru Parchetul General.
Pentru mine e o mare gură de aer: decizia arată, punct cu punct, că denunţurile mele publice despre îngroparea dosarului în care am reclamat muşamalizarea operaţiunii de kompromat, de către Parchetul General, au fost legitime.
Judecătoarea de la instanţa supremă face o demonstraţie legală a motivelor pentru care dosarul trebuie redeschis, confirmând, practic, tot ceea ce am reclamat în legătură cu îngroparea cazului de către Parchet.
Cele mai grave lucruri reţinute în motivare sunt următoarele:
- procurorul Mihai Hondor de la Parchetul General, pensionat între timp, nu a cercetat deloc faptele reclamate, ci s-a mulţumit doar să-l audieze pe Bode şi să invoce câteva probe convenabile din primul dosar de kompromat, cel instrumentat de Parchetul Curţii de Apel, în care erau investigate însă alte fapte;
- decizia procurorului Hondor de a-şi baza clasarea pe probe dintr-un alt dosar este sever sancţionată de instanţa supremă, care spune că acest lucru "nu constituie un procedeu prevăzut de Codul de procedură penală”;
- judecătoarea arată că procurorul Hondor a administrat selectiv probe din primul dosar de kompromat, ignorându-le pe cele care indicau că ipoteza muşamalizării operaţiunii de kompromat este plauzibilă şi că există „unele suspiciuni cu privire la acurateţea verificărilor” făcute de o structură a Poliţiei Române, cea care exonera poliţia de vina scurgerii unei probe dintr-un dosar penal;
- judecătoarea constată că „există indicii din care rezultă presupunerea că la comiterea faptelor au participat două sau mai multe persoane”;
- judecătoarea a stabilit că dosarul de la Parchetul General (care viza favorizarea infractorului de către Lucian Bode) şi cel de la Parchetul Curţii de Apel Bucureşti (care viza divulgarea unei probe din Poliţia subordonată lui Lucian Bode) trebuiau reunite - confirmând că cererea mea oficială de reunire a dosarelor a fost îndreptăţită, însă Parchetul General mi-a respins-o sistematic.
- judecătoarea a constatat că procurorul mi-a încălcat dreptul la apărare pentru că nu mi-a permis să particip la audieri şi să pun întrebări, inclusiv întrebări de urmărire, celor audiaţi în cauză!".
