SUA îşi întăreşte poziţia asupra sancţiunilor împotriva Rusiei


Paramilitari pro-ruşi stau pe tancurile lor în oraşul Debalţevo, 22 februarie 2015.
Paramilitari pro-ruşi stau pe tancurile lor în oraşul Debalţevo, 22 februarie 2015. (Captură Foto)

Statele Unite îşi întăresc poziţia în ceea ce priveşte sancţiunile ruseşti şi livrările de arme în Ucraina, în contextul în care se aşteaptă ca Uniunea Europeană să facă la fel, conform unui raport al EU Observer.

Secretarul de stat american John Kerry a declarat sâmbătă, 21 februarie, presei din Londra că Rusia este vinovată de încălcări grave ale recentului acord de încetare a focului intermediat de UE.

În acest sens, acesta a adus în discuţie atacul paramilitarilor susţinuţi de ruşi asupra oraşului Debalţevo din estul Ucrainei, operaţiunile ruseşti de aprovizionare a paramilitarilor din regiune şi proaspăta comasare ale forţelor separatiste în apropiere de Mariupol.

“Există discuţii serioase care au loc între noi şi aliaţii noştri europeni privind următoarele măsuri pe care ar trebui să le luăm şi când să le implementăm. Şi sunt încrezător că unii dintre paşii suplimentari vor fi făcuţi ca răspuns la încălcările acestui acord de încetare a focului”, a declarat Kerry.

Întrebat dacă SUA va începe să trimită arme Ucrainei, Kerry a adăugat: “Trebuie să vedem ce se întâmpla în următoarele câteva zile legat de evenimentele care au loc acum la sol.”

Lunea neagră

Declaraţia lui Kerry, susţinută de omologul său britanic Philip Hammond, a avut loc înainte de ceea ce pare să fi fost o zi grea pentru Moscova, susţine EU Observer.

Preţurile scăzute la petrol, sancţiunile UE şi americane existente şi posibilitatea redusă pentru o reformă economică rusească au determinat agenţia de evaluare financiară Moody's să retrogradeze calificativul acordat datoriilor suverane ale Rusiei în categoria speculativă, nerecomandată investiţiilor – sau categoria “junk”.

Retrogradarea are loc după o mişcare similară făcută luna trecută de firma de rating S&P. Cele două retrogradări înseamnă că unii investitori americani, precum fondurile de pensii, au fost obligaţi legal să înceapă să renunţe la miliarde de holdinguri ruseşti la deschiderea de luni a pieţelor.

În acelaşi timp, următoarea rundă de sancţiuni economice va include probabil o reducere a scadenţei pentru obligaţiunile şi împrumuturile disponibile pla băncile şi companiile energetice şi de armament ruseşti aflate pe lista sancţiunilor.

Mişcarea ar putea avea un efect devastator, a declarat o sursă americană, deoarece câteva companii ruseşti riscă să devină insolvente.

O a doua sursă americană a declarat: “Auziţi tot mai multe apeluri pentru excluderea Rusiei din programul SWIFT. Acel lucru ar sugruma fluxul de bani.”

Apelul lui Obama

Atât Partidul Democrat cât şi cel Republican sunt acum în favoarea livrărilor de arme către Ucraina, incluzând rachete antitanc şi sisteme de localizare a artileriei.

Decizia finală stă pe umerii preşedintelui american Barack Obama şi a principalului său consilier, Susan Rice.

Este o situaţie complicată deoarece va fi nevoie de delegarea de personal militar american pentru a pregăti soldaţi ucraineni. De asemenea, mişcarea ar putea genera un răspuns dur din partea Rusiei.

O sursă militară americană a declarat că, dacă Obama ar fi luat această decizie cu 8 luni în urmă, situaţia conflictului ar fi fost alta. Dar în acest moment, armata ucraineană, chiar şi cu arme moderne, nu dispune de mijloacele necesare recuperării teritoriilor ocupate de ruşi în estul Ucrainei.

Dacă Obama se decide să trimită arme, probabil că va aştepta chiar mai mult – poate până în aprilie.

În plus, SUA se află în prezent în discuţii cu Iranul asupra finalizării unui acord de neproliferare nucleară şi situaţia de acolo nu este încă sigură.

Dar Rusia, care face parte din aceste discuţii nucleare ce se vor finaliza în 31 martie, ar putea ameninţa cu sabotarea încheierii acelui acord pentru a obţine un oarecare avantaj în conflictul ucrainean.

Conflictul îngheţat

La Washington, se crede că Rusia va ocupa oraşul port Mariupol pentru a crea o punte către Crimeea, pe care a anexat-o în martie 2014, şi apoi va “îngheţa” conflictul pentru câţiva ani.

Liderul rus Vladimir Putin a făcut ameninţări militare împotriva Ucrainei, Letoniei, Estoniei şi chiar a Poloniei. În plus, forţele sale aeriene au desfăşurat o amplă campanie de hărţuire de-a lungul graniţelor spaţiului aerian al NATO, conform EU Observer.

Dar una dintre sursele americane a notat: “Cred că este vorba de o cacealma. El are în jurul său suficient de mulţi oameni din ministerele de apărare şi al afacerilor externe care îi vor spune că [o confruntare militară cu NATO] este prea mult.”

Un alt contact american a declarat că statul chinez, care are nevoie de petrolul şi gazul rusesc, prezintă o ameninţare strategică pe termen îndelungat mult mai mare pentru Rusia decât o reprezintă UE sau expansiunea NATO.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale

alte articole din secțiunea Externe