Ucraina marchează cea de-a 30-a comemorare a dezastrului de la Cernobîl
Cetăţenii Ucrainei marchează cea de-a 30-a comemorare a celui mai grav dezastru nuclear din lume ce s-a produs la fosta centrală nucleară de la Cernobîl.
Reparaţii efectuate la centrala nucleară de la Cernobîl, Ucraina, în 1 octombrie 1986, după explozia majoră ce a avut loc în aprilie 1986. (Captură Foto)
Preşedintele ucrainean Petro Poroşenko va participa marţi la o ceremonie de comemorare în apropierea fostei centrale nucleare. Un serviciu religios va avea, de asemenea, loc în capitala Kiev la care vor participa familiile victimelor acestui dezastru.
O altă comemorare va avea loc marţi în oraşul Slavutych, care a fost construit după dezastrul nuclear, pentru a găzdui muncitorii care au locuit în vecinătatea centralei nucleare.
În 26 aprilie 1986, o explozie a distrus reactorul Numărul 4 de la Centrala Nucleară Cernobîl din fosta Republică Sovietică Socialistă Ucraina. Centrala a ars timp de 10 zile.
Explozia s-a soldat cu o scurgere radioactivă imensă, care a afectat permanent diverse zone pe cuprinsul a trei sferturi din Europa. Nivelurile de radioactivitate rămân ridicate în unele zone.
Pripiat, un oraş locuit de muncitorii de la Cernobîl înainte de dezastrul nuclear, a fost evacuat la 36 de ore după accident şi a fost stabilită o zonă de siguranţă pe o rază de 30 km în jurul centralei câteva zile mai târziu.
Conform rapoartelor, 30 de muncitori şi pompieri au murit după explozie şi în timpul operaţiunilor de salvare. Majoritatea lor au murit din cauza unor afecţiuni legate de expunerea la radiaţiile puternice.
După 30 de ani, numărul total de oameni care au murit în urma expunerii la radiaţii şi datorită efectelor pe termen îndelungat asupra sănătăţii rămâne un subiect disputat. Un raport publicat de ONU în 2005 a estimat că este posibil ca “până la 4.000 de oameni” să fi fost ucişi de radiaţiile emise în Ucraina şi ţara vecină, Rusia.
Unii dintre foştii rezidenţi ai oraşului Pripiat s-au întors la locul exploziei în ajunul comemorării.
Un fost rezident din Pripiat şi-a amintit: “Ni s-a spus să luăm provizii pentru trei zile deoarece oraşul va fi curăţat şi apoi ne vom putea întoarce. Nimeni nu s-a aşteptat că nu se va mai întoarce niciodată.”
Peste 200 de tone de uraniu rămân în interiorul reactorului afectat al centralei. Temerile că sarcofagul de ciment construit în grabă în jurul centralei va suferi crăpături, au determinat peste 40 de ţări să aloce 2,1 miliarde de euro pentru crearea unei noi bariere de protecţie de oţel de 25.000 de tone în 2010.
Se estimează că Grupul G7 şi Comisia Europeană vor aloca 165 milioane de euro pentru finalizarea noii bariere. Structura, care este dotată cu echipamente de ultimă generaţie, este aşteptată să fie capabilă să decontamineze materialul periculos din interior.
