UE impune noi sancţiuni împotriva parlamentarilor din Crimeea

UE a adăugat şase parlamentari crimeeni pe lista neagră privind susţinerea anexării de către Rusia a peninsulei ucrainene Crimeea în 2014. Blocul european nu consideră Crimeea o parte a Rusiei şi refuză să recunoască rezultatele electorale din luna septembrie din peninsulă.
Steagul Federaţiei Ruse (st) şi cel al Uniunii Europene. (Captură Foto)
Andrei Popescu
09.11.2016

Noile sancţiuni impuse, miercuri, respectă politica UE de nerecunoaştere a anexării Crimeei, conform unei declaraţii a Consiliului European. “UE consideră că, persoanele care au devenit membri ai Dumei de Stat ca urmare a alegerilor din Crimeea ar trebui sancţionate”.

Ultima rundă de îngheţare a activelor şi interdicţii de călătorie ca urmare a crizei din Ucraina ridică numărul total de persoane sancţionate la 152. Aproximativ 37 de entităţi sunt, de asemenea, afectate.

Noile sancţiuni au fost aprobate în timpul întâlnirii, de marţi, a miniştrilor UE de finanţe. Peter Kazimir, ministrul slovac al Finanţelor, a cărui ţară deţine preşedinţia rotativă a blocului, a declarat că sancţiunile au fost adoptate “împotriva unor acţiuni care subminează integritatea teritorială a Ucrainei”.

Cei şase politicieni crimeeni sancţionaţi sunt: Ruslan Balbek, Konstantin Baharev, Dmitri Belik, Andrei Kozenko, Svetlana Savcenko şi Pavel Şperov. Toţi cei şase au fost votaţi în Parlamentul rus cu ocazia alegerilor ce au avut loc în Crimea din luna septembrie.

Uniunea Europeană refuză să recunoască anexarea Crimeei de către Rusia, insistând că, alegerile din luna septembrie de pe peninsula din Marea Neagră au fost ilegale. Sancţiunile economice curente interzic persoanelor fizice şi organizaţiilor din Europa să importe bunuri produse în Crimeea, precum şi să facă investiţii şi să susţină turismul din regiune.

Începând cu vara trecută, UE a reînnoit deja o serie de sancţiuni – privind interdicţii de călătorie şi îngheţări de active – împotriva unor persoane fizice şi companii. Cele mai controversate şi puternice sancţiuni urmăresc subminarea importurilor ruseşti şi restricţionarea accesului băncilor ruseşti pe pieţele de capital europene.

Totuşi, oficialii europeni sunt divizaţi în ceea ce priveşte eficienţa sancţiunilor. Liderii UE vor evalua politicile actuale privind sancţiunile la un summit în luna decembrie.

Totuşi, suportul Moscovei pentru preşedintele sirian, Bashar al-Assad, şi rolul ruşilor în bombardarea oraşului asediat Alep au redus în mare parte apetitul oficialilor UE pentru o reconciliere mai bună cu Rusia.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
O presă independentă nu poate exista fără sprijinul cititorilor