Un trenuleţ din Alpii Bernezi îşi sărbătoreşte o sută de ani de existenţă
Trenuleţul de pe masivul Jungfrau, din Alpii Bernezi, care transportă în fiecare an 765.000 de turişti, din care 60% sunt asiatici, sărbătoreşte 100 de ani de existenţă. Ideea acestui trenuleţ îi aparţine industriaşului din Zurich, Adolf Guyer-Zeller, care, în decembrie 1893, a depus o cerere de concesionare a terenului de la baza muntelui pentru construirea unei linii electrice. Concesiunea i-a fost acordată de parlament un an mai târziu, scrie ziarul elveţian Le Temps în ediţia de joi.
Febra trenurilor de munte a atins apogeul la sfârşitul secolului al XIX-lea, epoca industrializării şi a încrederii în progresul tehnic. Au fost construite căi ferate cu cremalieră la Rigi (1874), Pilate (1889) sau Rochers de Naye (1892). 'Să învingi muntele' era visul acelor vremuri şi localnicii au înţeles că pot profita de pe urma turiştilor care veneau în zonă, explică Monika Bandi, responsabilă a departamentului de cercetare în domeniul turismului de la Universitatea din Berna.
Adolf Guyer-Zeller avea şi o filatură, dar adevărata sa pasiune era calea ferată. Pune la dispoziţie o parte din averea sa pentru realizarea proiectului. Pune, de asemenea, bazele unei bănci, Guyerzeller, alimentată de capitalul familiei, singura care acorda credite în momente dificile. Lucrările au început în iulie 1896, dar ele au avansat destul de greu, mai ales că trebuia săpat şi un tunel. Altitudinea şi temperaturile extrem de scăzute au fost principala problemă cu care s-au confruntat muncitorii, care de multe ori au făcut grevă. Până la finalul lucrărilor, treizeci de oameni au murit din cauza dinamitării rocilor sau a unor grave accidente de muncă.
La 7 martie 1899, lucrările au avansat până la staţia care avea să fie cea mai spectaculoasă, pe versantul nordic al muntelui Eiger. La mai puţin de un an după această dată, Adolf Guyer-Zeller moare din cauza unei pneumonii. Proiectul este continuat de fiii lui. Al doilea tronson va fi inaugurat de-abia în iunie 1903. În 1905, calea ferată ajunge la o altă staţie şi în final, în 1912, la Jungfraujoch. Linia a fost inaugurată la 1 august. Lucrările au durat în total 16 ani şi s-au construit 9,34 kilometri de cale ferată, din care 7,1 kilometri prin tunel, altitudinea atinsă fiind de 3.545 metri. Adolf Guyer-Zeller estimase costurile la 8 milioane de franci, dar ele au fost în final de 16 milioane.
În primul an de exploatare, 40.000 de persoane au urcat până la Jungfraujoch. La începutul primului război mondial, numărul de pasageri a scăzut de la aproape 82.000 la 35.085. De-abia în 1952 se ajunge la 100.000 de persoane.
În 2011, 765.000 de persoane au ajuns la gara aflată la cea mai mare altitudine din Europa. Societatea Căilor Ferate Jungfrau a renunţat la proiectul construirii unui super-ascensor care să transporte turiştii în douăzeci de minute din Valea Lauterbrunnen până pe Muntele Jungfraujoch.
