Wikileaks: Manning suferea de un "dezechilibru mental"

Superiorul direct al soldatul american Bradley Manning, una din sursa dezvăluirilor wikileaks, a declarat marţi în faţa unei instanţe de judecată că acesta suferea de un ”dezechilibru mental” legat de identitatea sa sexuală şi avea uneori episoade colerice, dar, în ciuda acestui fapt a continuat să aibă acces la informaţii secrete, potrivit France Presse.

Audierea s-a desfăşurat la baza Fort Meade şi avea ca scop stabilirea pedepsei corespunzătoare tânărului analist de informaţii inculpat pentru fapte de spionaj. Sergentul Paul Adkins, superiorul direct al acestuia, a povestit că într-o zi, în Irak, l-a găsit pe soldat ghemuit în poziţia fătului pe pământ, având un cuţit la picioare.

Sergentul Adkins a avut o discuţie cu Manning după care l-a trimis înapoi la post, unde după câteva ore acesta şi-ar fi lovit un coleg militar. Adkins i-a explicat judecătoarei Denise Lind că a redactat un raport destinat unui psihiatru în care şi-a exprimat bănuiala că Manning suferea de un ”dezechilibru mental” din cauza acceselor de furie care le manifesta şi a unui eventual stres posttraumatic.

Adkins nu a scris însă vreun raport privind aceste incident care să aibă ca scop retragerea autorizaţiei lui Manning motivând că avea nevoie de acesta pentru a evalua ameninţările reprezentate de militanţii şiiţi în Irak. ”Am continuat să cred că furniza date pertinente referitoare la ameninţările pe care avea sarcina să le analizeze”, a precizat sergentul.

De asemenea, superiorul lui Manning nu şi-a informat superiorii sau cadrele medicale specializate nici despre un email pe care i l-a dat Manning, în care soldatul îşi punea întrebări privind identitatea sa sexuală. În email-ul intitulat ”Problema mea” Manning vorbea despre anxietatea sa şi a ataşat o poză în care era îmbrăcat în femeie şi purta perucă.

Mannning - nominalizat la premiul Nobel pentru Pace

Comitetul Premiului Nobel a primit o petiţie care susţine acordarea Premiului Nobel pentru Pace soldăului american Bradley Manning, care este acuzat de spionaj şi riscă până la 90 de ani în spatele gratiilor pentru dezvăluirea lui wikileaks de informaţii clasificate.

Activistul anti-război Normon Soloman, unul dintre organizatorii petiţiei, a depus luni documentul de 5.000 de pagini la Institutul Nobel din Oslo.

”Fiind în închisoare şi confruntându-se cu urmărirea penală neobosită a guvernului SUA, nimeni nu are mai multă nevoie de Premiul Nobel pentru Pace”, se afirmă în petiţie, care a strâns mai mult de 100.000 de semnături.

”Nimeni nu a luptat mai mult împotriva a ceea ce Martin Luther King Jr. numea "nebunia militarismului" decât Bradley Manning”, se preciza în petiţie.

Dezvăluirile lui Manning

Mai jos redăm ceea ce a dezvăluit Manning în legătură cu materialele secrete într-o declaraţie susţinută la tribunal în februarie şi în discuţiile sale pe internet pe care le-a avut în 2010 cu un confident transformat apoi în informator al guvernului american, Adrian Lamo:

Video cu elicopterul

Manning a mărturisit că a fost tulburat de faptul că armata nu a vrut să dea un video din cabina unui elicopter privind un atac din 2007 în Bagdad, în care au fost ucişi 11 oameni, inclusiv un fotograf Reuters, şoferul lui şi oameni care au încercat să ajute răniţii.

El a declarat că glumele pe care le-a auzit în înregistrarea video au reflectat "setea de sânge care încânta" trupele americane, care acţionează ca "un copil care torturează furnici cu o lupă".

"Am vrut ca publicul american să ştie că nu toată lumea din Irak şi Afganistan reprezintă obiective care trebuiau să fie eliminate, ci mai degrabă oameni care se luptau să trăiască într-un mediu presant, într-un război asimetric".

Jurnal de război

Manning a precizat instanţei că rapoartele de zi cu zi de pe câmpul de luptă din Irak şi Afganistan, în perioada 2004-2009, au arătat adevărata natură a campaniilor americane de acolo.

"Am simţit că riscăm atât de mult pentru nişte oameni care nu păreau dispuşi să coopereze cu noi, ceea ce duce la frustrare şi ură de ambele părţi", a declarat americanul.

Manning a susţinut că în cazul în care publicul american ar putea citi rapoartele, "acest lucru ar putea declanşa o dezbatere internă privind rolul armatei şi politica noastră externă, în general".

Fişierele deţinute

În martie 2010, Manning a trimis wikileaks o serie de evaluări privind deţinuţii din Guantanamo Bay.

La începutul anului 2009, preşedintele Barack Obama "a declarat că va închide (închisoarea - n.r.) şi că aceasta a compromis poziţia noastră în lume şi a diminuat prestigiul în ce priveşte moralitatea", a declarat Manning în faţa instanţei. "După ce m-am familiarizat cu evaluările (deţinuţilor - n.r.) am fost de acord".

Manning a declarat că evaluările nu conţin nume de surse sau citate din rapoartele de interogare şi că el a determinat faptul că "nu erau foarte importante din punct de vedere al serviciilor secrete sau securităţii naţionale".

Telegrame diplomatice

Manning a declarat că în calitate de analist de informaţii, el a citit telegrame diplomatice şi în aprilie 2010 le-a trimis la wikileaks.

"Cu cât citeam mai mult, cu atât mai mult eram fascinat de modul în care tratăm cu alte naţiuni şi organizaţii. De asemenea, am început să cred că documentăm afaceri necurate şi activitate aparent criminală...

"Am crezut că aceste telegrame sunt un prim exemplu al necesităţii unei diplomaţii mai deschise...”.

"Am crezut că lansarea publică a acestor telegrame nu ar face rău SUA. Cu toate acestea, am ştiut că telegramele pot fi jenante, pentru ca acestea reprezentau opinii şi declaraţii foarte sincere pe la spatele altor naţiuni şi organizaţii... un catalog de clici şi bârfe".

Chestiuni de viaţă şi de identitate sexuală

"Sunt un analist de informaţii al armatei detaşat în estul Bagdadului, care cere eliberarea pentru motive de "tulburare de adaptare" în loc de "tulburare datorată identităţii sexuale", i-a scris Manning lui Lamo, un binecunoscut fost hacker bisexual.

El i-a povestit lui Lamo despre copilăria lui în Oklahoma, numindu-se scund, inteligent, efeminat - "O ţintă uşoară din timpul grădiniţei".

"Acasă era la fel, un tată şi o mamă alcoolici, cu un tată foarte bogat, dar abuziv".

Manning a declarat în instanţă că anonimatul acelor conversaţii online şi a politicilor wikileaks "mi-a permis să mă simt bine în pielea mea, liber de preocupările etichetărilor şi percepţiilor sociale, la care sunt adesea supus în viaţa reală. În viaţa reală, mi-a lipsit prietenia apropiată".

Se pare că Manning a crezut că Lamo îl compătimea pentru situaţia sa. Lamo a promis confidenţialitate, dar a contactat rapid autorităţile.

Securitatea calculatoarelor

Manning i-a declarat lui Lamo că sistemul informatic la care a lucrat în Irak avea "servere slabe, înregistrare slabă, securitatea slabă, contra-informaţii slabe, analiza semnalelor neatentă... o furtună perfectă".

"Ar trebui să fie mai bun. Este trist. Adică, dacă aş fi o persoană mult mai rea? Aş fi putut să vând în Rusia sau China şi să fac bani?", a precizat Manning.

Lamo a întrebat de ce nu vinde.

"Pentru că sunt date publice", a răspuns Manning.

"Aceasta fac parte din domeniul public. Informaţiile ar trebui să fie libere".

Mărturisirea

Manning i-a scris lui Lamo în mai 2010 ca a dezvăluit informaţii. "Am făcut o mare harababură... Simt că este important să fie dezvăluite, dintr-un motiv bizar cred s-ar putea să schimbe ceva.

"Nu m-ar deranja atât de mult să merg la închisoare pentru tot restul vieţii mele, sau să fiu executat, dacă nu ar fi fost posibilitatea să se afişeze poze cu mine ca băiat peste tot în presa din lume", a precizat el, referindu-se la luptele sale privind propria identitate sexuală".

"Nu pot să cred ce îţi mărturisesc. Am fost atât de izolat atât de mult timp".