Comunismul nu a fost o ideologie a păcii, şi nici măcar una care şi-a dorit binele social. A fost un experiment de implementare a unei religii a urii, a controlului absolut bazat pe teroare, ale cărui efecte se văd şi astăzi printre noi.
"Teroarea nu s-a finalizat în 1951. Evident că nu, din 1951 până în 1989 deja erau mai puţini 'duşmani ai poporului' având în vedere că ei erau bine mersi în Kazakhstan sau Siberia. Se lucra pe alte căi, se luptau cu orice element al patriotismului, persoanele erau trimise şi la spitalul de boli psihice. De fapt acolo era locaţia cea mai bună pentru acei 'pro români'. Sunt cazuri foarte multe unde persoane au fost 'tratate' de patriotism în aceste locaţii", afirmă Alexandru Postică, în cadrul conferinţei "Clădiri totalitare în memorie şi conştiinţă".