Amânarea executării persoanelor care nu-şi mai pot achita ratele, respinsă de Guvern

În şedinţa de miercuri a Guvernului, a fost avizat nefavorabil proiectul iniţiat de mai mulţi deputaţi PSD privind instituirea unui moratoriu de doi ani în care să fie amânată începerea procedurii de executare silită a caselor în cazul persoanelor care, din cauza situaţiei financiare, nu pot achita ratele la bănci sau utilităţile.

Şase deputaţi PSD au depus în luna februarie la Senat iniţiativa legislativă, apoi proiectul a primit avizul Consiliului Legislativ, cu menţiunea de a se analiza dacă un astfel de moratoriu nu va genera restrângerea activităţii de creditare.

Pentru imobilele cu destinaţie de locuinţă ale cetăţenilor români persoane fizice supuse executării silite din cauza neachitării ratelor la credite bancare sau la alte tipuri de împrumuturi ori a facturilor la utilităţi, trebuie să existe un moratoriu de amânare pentru doi ani în ceea ce priveşte aplicarea executării pentru debitorii care nu mai au în posesie un alt imobil cu destinaţie de locuinţă şi care îndeplinesc cel puţin una dintre o serie de condiţii, şi anume veniturile familiei care urmează să fie evacuate nu depăşesc cuantumul salariului mediu pe economie pe membru de familie ori debitorul este singurul întreţinător al unei familii cu doi sau mai mulţi copii, face dovada lipsei unui loc de muncă sau a unor afecţiuni încadrabile în categoriile gradelor de handicap sau nu are în posesie alte bunuri sau conturi bancare a căror valoare ar putea acoperi datoria, se propune în iniţiativa legislativă.

Debitorul este obligat ca la încheierea perioadei de moratoriu de doi ani să reia achitarea datoriilor pentru care i s-a imputat soluţia executării silite a imobilului, în condiţiile în care pentru datoriile restante nu se percepe altă dobândă decât cea prevăzută în contract, dar se actualizează cu rata inflaţiei, achitarea datoriilor se reia din situaţia în care era la momentul aplicării moratoriului, iar, dacă în perioada moratoriului debitorul efectuează plăţi în contul datoriei, acestea vor fi scăzute în mod corespunzător din datoria acumulată, mai propun iniţiatorii proiectului de lege.

"Cetăţenii care fac obiectul prezentei legi trebuie să obţină de la Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului pe raza căreia se află un certificat care să ateste îndeplinirea condiţiilor de aplicare a moratoriului de amânare a executării silite a locuinţei personale. Direcţia are obligaţia ca în termen de cinci zile lucrătoare să facă verificările necesare, instituţionale şi la faţa locului, pentru a emite certificatul pe baza datelor existente despre solicitantul certificatului. Cetăţenii care au solicitat un certificat îl vor prezenta băncii, firmei de utilităţi, firmei de recuperare a datoriilor sau oricărei persoane juridice care a solicitat evacuarea silită din locuinţa personală sau executorului judecătoresc dacă procedura de executare silită a ajuns în acest stadiu", relevă propunerea legislativă.

Economistul şef al BNR: Raportat la venit, românii plătesc cele mai mari rate bancare din Europa

În raport cu veniturile disponibile, românii plătesc cele mai mari rate bancare din Europa, cu o medie de aproape 20%. Ca urmare, va trebui ca băncile să se orienteze mai mult către finanţarea companiilor, unde perspectivele sunt mult mai bune, a precizat recent economistul şef al BNR, Valentin Lazea.

"Ponderea datoriilor gospodăriilor în PIB este în regulă, sub 20%, dar ponderea datoriilor în venitul disponibil este deja la media europeană, pentru că venitul este mic. Dacă mergem la serviciul datoriei în venitul disponibil, deja situaţia este total invers, gospodăriile din România stau cel mai prost în context european (cu 20% - n.r.)", a declarat Lazea la un seminar despre modelul de afaceri al băncilor organizat de Finanţiştii la Banca Naţională a României.

Românii care au atras credite plătesc lunar la bancă aproape de două ori mai mult din veniturile încasate decât un francez, un italian sau un spaniol, şi de trei ori mai mult decât un neamţ, potrivit datelor prezentate de Lazea.

"Ca tendinţă generală, sectorul companiilor are o mai bună capacitate de a accesa noi credite comparativ cu sectorul gospodăriilor. Îmi pare rău, asta este", a subliniat Lazea.

Specialistul a precizat că, dincolo de unele erori făcute de bănci în trecut, printre care se numără şi creditarea excesivă a populaţiei, există factori exogeni, independenţi de bănci, care îngreunează creditarea în acest moment.

Oare cum ar putea băncile să crediteze când există atâţia salariaţi care au salariu minim pe cartea de muncă, firme profitabile care raportează pierderi, primării care acumulează arierate, s-a întrebat retoric Lazea.

La nivelul companiilor, singurul sector cu probleme este cel de real estate, iar celelalte nu par supraîndatorate, nici serviciile, nici comerţul şi nici industria prelucrătoare, a mai precizat economistul şef al BNR.

Băncile ar putea să se orienteze mai mult către finanţarea de proiecte, dând ca exemplu domeniul energetic şi în acordarea de credite punte pentru proiectele finanţate cu bani europeni, însă a găsit şi aici piedici, precizând că multe primării sunt insolvabile şi că ar exista "o cultură a nerambursării", stimulată de legislaţia favorabilă debitorului, a mai subliniat Lazea..

Specialistul de la BNR a precizat că opiniile sunt personale, dând ca exemplu şi creditele de studii şi împrumuturile pentru reparaţii, finanţări de nişe încă slab exploatate.

Faţă de ianuarie, soldul creditului neguvernamental acordat de instituţiile de credit a scăzut în februarie cu 0,3%, la 222,7 miliarde lei, ca urmare a reducerii atât a împrumutuirlor în lei, cât şi a celor în valută, potrivit datelor anunţate marţi de Banca Naţională a României, însă, în termeni reali, scăderea a fost de 0,6%.

Conform proiectului de lege, moratoriul nu ar urma sa fie aplicat persoanelor deja evacuate.

"Potrivit situaţiei de la sfârşitul anului trecut, peste 100.000 de persoane se află în situaţia de risc de evacuare din locuinţe în urma contractării de credite sau alte tipuri de împrumuturi şi a imposibilităţii de a achita ratele. O altă cauză este neplata taxelor către utilităţi, peste 100.000 de locuinţe putând fi executate silit de firmele de insolvenţă sau de recuperare pentru datorii la întreţinere de peste 10.000 lei", susţin iniţiatorii în expunerea de motive.