Amnesty International Moldova: Autorităţile eşuează în realizarea reformei Justiţiei
Organizaţia de drepturile omului susţine într-o declaraţie că în fruntea procuraturii R. Moldova au venit persoane cu trecut dubios, amplificându-se fenomenul de lezare a drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.
Logoul organizaţiei Amnesty (Getty Images)
Amnesty International anunţă că Republica Moldova eşuează în realizarea reformei Justiţiei şi solicită factorilor de decizie să acorde o atenţie deosebită necesităţii implementării urgente a tuturor angajamentelor cu privire la respectarea drepturilor omului. Instituţiile mass media să dea dovadă de prudenţă atunci când diseminează informaţii care lezează demnitatea umană şi încalcă drepturile omului.
Reforma Procuraturii a fost una dintre cele mai aşteptate în cadrul Strategiei de Reformare a Sectorului Justiţiei. Noua Lege a Procuraturii, intrată în vigoare în august 2016, a favorizat venirea unor persoane cu un trecut dubios în fruntea uneia dintre cele mai importante instituţii în veriga justiţiei.
“Această aşa-numită reformă a fost marcată de lipsa transparenţei procedurilor de numire, stimulare, sancţionare, avansare şi revocare a procurorilor, judecătorilor şi aparatului central poliţienesc. Un exemplu elocvent de justiţie selectivă este numirea recentă a noului adjunct al Procurorului General, Igor Popa, care, în timpul actelor de tortură în masă din aprilie 2009, fiind procuror în procuratura sectorului Rîşcani, municipiul Chişinău, a avut statut de bănuit în mai multe dosare penale privind abuzul în serviciu, acesta beneficiind de o anchetă lipsită de transparenţă”, se menţionează într-un comunicat al organizaţiei de drepturile omului.
O altă carenţă a reformei respective ar fi gradul înalt al impunităţii factorilor de decizie şi funcţionarilor de stat cu referire la multiplele anchete de serviciu eşuate, achitarea mai multor persoane vinovate de tortură şi abuz în serviciu, precum şi gradul înalt de corupţie al acestora. Drept exemplu ar putea servi „faimoasele” achitări în dosarul 7 aprilie 2009, ale lui Vladimir Botnari şi Gheorghe Papuc.
“Secretul anchetei” şi “datele cu caracter personal”devin tot mai vizibil instrumente ale autorităţilor, utilizate pentru lezarea demnităţii umane. Or, Penitenciarul nr. 13, deja cunoscut ca cel mai inuman loc de detenţie, este, mai nou, şi platou de filmare a deţinuţilor şi transmitere a imaginilor unor instituţii media. “Ne referim la recenta scurgere de informaţii, imagini foto, cu caracter personal, ale deţinutului Valerian Mânzat din Penitenciarul nr. 13, imagini utilizate de unele instituţii de presă în scopul lezării demnităţii umane şi nu ca subiect de încălcare a drepturilor deţinuţilor şi de depăşire a atribuţiilor de serviciu de către angajaţii instituţiei.”
În opinia Amnesty International, calitatea actului justiţiei depinde atât de justiţiari, care, în acest moment, nu se prea pot ”lăuda” cu multe realizări la acest capitol, dar şi de cei care ar trebui să responsabilizeze autorităţile, inclusiv societatea civilă şi mass media, care nu ar trebui să dea dovadă de iresponsabilitate.
Menţionăm că Valerian Mînzat a fost reţinut de către procurorii anticorupţie şi ofiţerii CNA într-un dosar de escrocherie, iar instanţa de judecată i-a aplicat la începutul lunii februarie 30 de zile de arest în calitate de măsură preventivă fiind deţinut în Penitenciarul nr. 13 din Chişinău.
La 10 martie mai multe surse media din RM au publicat poze cu imagini din care se vede cum avocatul Valerian Mînzat spală teracota de pe pereţii penitenciarului. În replică, potrivit unimedia.info, Ministerul Justiţiei al RM a declarat că vor urma investigaţii riguroase pentru a afla cât de adevărat este acest fapt.
