Analist politic, despre reforma administrativă: Comasarea comunelor lasă fără răspuns trei întrebări de fond

Cristian Hriţuc (Captura video)
D.B.
18.11.2026
Cristian Hriţuc (Captura video)
D.B.
18.11.2026

Analistul politic Cristian Hriţuc afirmă că reforma administrativ-teritorială este urgentă, dar că simpla comasare a comunelor lasă fără răspuns trei întrebări de fond: din ce venituri vor funcţiona noile unităţi administrative, cum vor avea locuitorii acces la servicii şi ce se va întâmpla cu diferenţele de dezvoltare dintre localităţi.

Într-o postare pe Facebook, Hriţuc critică felul în care a fost lansată dezbaterea pe tema respectivă şi susţine că PSD a urmărit un câştig de imagine. El spune că experţii şi universităţile ar trebui să contribuie cu analize şi soluţii şi dă ca exemplu un studiu realizat de Dumitru Sandu, care ar putea fi folosit în discuţie.

„Dacă PSD chiar vrea să facă reforma administrativă, atunci hai să-i împingem de la spate s-o facă aşa cum trebuie”, scrie analistul.

Redăm integral postarea lui Cristian Hriţuc:

Mi-a dat Paul Moldovan, primarul Sectorului 6, un studiu foarte mişto despre cum arată, administrativ, România de azi. Câte localităţi îşi pot acoperi cheltuielile de bază din venituri proprii, câte sunt sub pragurile demografice de referinţă şi cum cresc cheltuielile pe cap de locuitor pe măsură ce localitatea e mai mică. Paul a lucrat la Banca Mondială şi ştie să facă şi analize, şi propuneri de politici publice.

Dacă vreţi să vedeţi cât de rău stăm şi să înţelegeţi de ce România continuă să se dezvolte atât de inegal, de aici merită să plecăm.

Avem 3.181 de unităţi administrativ-teritoriale: 2.862 de comune, 216 oraşe şi 103 municipii, cu Bucureştiul inclus. Dintre comune, 463 au sub 1.500 de locuitori, un reper folosit la înfiinţarea comunelor. 2.463 de comune, adică 86,1%, au sub 5.000 de locuitori

La oraşe şi municipii, cifrele sunt şi mai elocvente. 146 dintre cele 216 oraşe au sub 10.000 de locuitori, iar 59 dintre cele 102 municipii analizate, fără Bucureşti, au sub 40.000. În ambele cazuri, vorbim despre localităţi aflate sub pragurile demografice de referinţă pentru rangul lor.

Îmi aduc aminte că, în anii de după Revoluţie, era un fel de concurs: care localitate mai ajunge oraş? A fost un tembelism maxim. Acum se văd şi rezultatele. Desigur, a intervenit migraţia, oamenii au început să plece afară şi procesul asta a afectat într-un fel şi dezvoltarea acelor comunităţi.

Când te uiţi la bani, tabloul e şi mai dur. În 2025, dintre cele 3.180 de unităţi analizate, fără Bucureşti, doar 455, adică 14,3%, şi-au putut acoperi din venituri proprii atât cheltuielile de personal, cât şi pe cele cu bunurile şi serviciile. Alte 1.739 (54,7%) şi-au acoperit cheltuielile de personal, dar veniturile proprii n-au ajuns pentru toate cheltuielile curente luate în calcul. Iar 986 (31%) n-au avut venituri proprii suficiente nici pentru cheltuielile de personal.

Mă rog, urgenţa reformei administrative e clară. Dar, după ce te uiţi la cifre, îţi dai seama că, dacă doar lipeşti nişte comune pe hartă, rămân întrebările de fond. Din ce venituri vor funcţiona? Cum vor ajunge oamenii la servicii? Ce se întâmplă cu diferenţele de dezvoltare dintre localităţi?

Discuţia despre reforma administrativă a început prost. PSD şi-a dorit un moment de PR. De-aia ar fi bine ca experţii şi universităţile să pună pe masă şi radiografii, şi soluţii. Există deja, de pildă, un studiu făcut de Dumitru Sandu care poate fi folosit în discuţie.

Dacă PSD chiar vrea să facă reforma administrativă, atunci hai să-i împingem de la spate s-o facă aşa cum trebuie. :))

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii:
prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
folosind Paypal, apăsând butonul de mai jos