Nazare vine cu noi semnale pozitive: Pentru 2027, estimarea actuală indică un necesar de finanţare cu circa 31 de miliarde mai puţin decât anul acesta

Ministrul Finanţelor Alexandru Nazare anunţă miercuri, pe Facebook, că necesarul brut de finanţare este estimat să scadă cu aproximativ 31 de miliarde de lei. El mai spune că estimarea actuală indică un necesar de finanţare de aproximativ 248 de miliarde de lei pentru 2027, cu circa 31 de miliarde mai puţin decât anul acesta.
Redăm postarea ministrului de Finanţe
Noi semnale pozitive la final de an: în 2027, necesarul brut de finanţare - suma de care statul are nevoie pentru a finanţa deficitul şi a rambursa împrumuturile vechi - este estimat să scadă cu aproximativ 31 de miliarde de lei. Proiecţia vine atât din reducerea deficitului, cât şi din faptul că anul viitor ajung la termen mai puţine datorii decât în anii precedenţi.
Pentru a păstra direcţia, avem nevoie de un buget credibil pentru 2027 şi de disciplină în cheltuirea banilor publici.
În 2026, necesarul total de finanţare este de aproximativ 279 de miliarde de lei. Din aceşti bani, circa 130 de miliarde de lei, adică 47%, acoperă deficitul bugetar - diferenţa dintre cheltuielile şi veniturile prevăzute pentru acest an. Restul de 149 de miliarde de lei, aproximativ 53%, trebuie folosit pentru rambursarea unor împrumuturi din anii trecuţi, care ajung acum la termenul de plată.
Cu alte cuvinte, mai mult de jumătate din sumele pe care statul trebuie să le plătească în 2026 sunt destinate plăţii datoriilor vechi. Pentru a le rambursa, statul contractează alte împrumuturi, ceea ce reprezintă „rostogolirea datoriei”. De aceea continuăm să ne împrumutăm chiar şi atunci când reducem deficitul. Cele 149 de miliarde de lei care trebuie rambursate anul acesta provin din împrumuturi contractate chiar şi înainte de 2022:
- 47,4 miliarde de lei - aproximativ 32% - împrumuturi contractate în 2025
- 23,4 miliarde de lei - aproximativ 16% - din 2024
- 24,1 miliarde de lei - aproximativ 16% - din 2023
- 5,1 miliarde de lei - aproximativ 3% - din 2022
- 49 de miliarde de lei - aproximativ 33% - din perioada anterioară anului 2022
Aproape 71 de miliarde de lei, adică aproximativ 48% din datoria de 149 de miliarde, scadentă în 2026, provin numai din împrumuturile contractate în 2024–2025, din care peste 35 de miliarde de lei au fost atrase în primul semestru din 2025. Atunci, deteriorarea perspectivelor de rating, incertitudinea politică şi dezechilibrele fiscale au restrâns opţiunile României. Pentru a asigura plăţile statului, finanţarea s-a bazat într-o măsură mai mare pe împrumuturi pe termen scurt. Acestea au acoperit nevoile de atunci, dar au concentrat obligaţii de rambursare în 2026.
De aceea, presiunea dobânzilor din acest an nu poate fi pusă doar pe seama finanţării deficitului din 2026. Bugetul public suportă şi costurile datoriei acumulate în trecut, iar refinanţarea acesteia la dobânzi mai ridicate poate majora cheltuielile în perioada următoare. Rambursarea datoriei şi plata dobânzilor sunt obligaţii distincte, dar ambele reflectă efectele în timp ale deciziilor de împrumut.
Reducerea deficitului limitează acumularea de datorie nouă, însă nu elimină obligaţiile existente. Tocmai de aceea avem nevoie de consecvenţă şi de un buget credibil pentru 2027: pentru a proteja accesul la finanţare şi a crea condiţii de reducere, în timp, a costurilor suportate de buget.
Aceasta este „rostogolirea datoriei”: înlocuim împrumuturile ajunse la scadenţă cu altele noi. Nu creşte, în sine, suma datorată, dar dobânda şi termenul noului împrumut depind de condiţiile din piaţă. Mai mult, dacă pierdem încrederea investitorilor, riscăm să plătim mai mult la rostogolirea datoriei şi să împovărăm şi mai mult bugetele viitoare.
Pentru 2027, estimarea actuală indică un necesar de finanţare de aproximativ 248 de miliarde de lei, cu circa 31 de miliarde mai puţin decât anul acesta. Scăderea provine atât din reducerea deficitului de finanţat, cât şi din diminuarea datoriei ajunse la scadenţă. Sunt estimări care nu sunt finale la acest moment - acestea vor fi corelate cu închiderea execuţiei şi implementarea planului de finanţare din 2026 şi cu forma finală a bugetului pentru 2027.
Bugetul anului viitor trebuie însă să susţină această direcţie, prin venituri realiste, cheltuieli care au acoperire şi investiţii prioritizate în funcţie de efectul lor de multiplicare în economie. În evaluările agenţiilor de rating continuitatea reducerii deficitului şi credibilitatea construcţiei bugetare sunt teme centrale. Respectarea angajamentelor ne ajută să protejăm ratingul şi să creăm condiţii pentru reducerea, în timp, a costurilor de finanţare.
Această responsabilitate priveşte şi generaţiile următoare. Costurile aferente împrumuturilor de astăzi vor fi plătite din bugetele publice ale anilor viitori. Cu cât limităm acumularea de datorie şi costul dobânzilor, cu atât păstrăm mai multe resurse pentru dezvoltare. Reducerea deficitului înseamnă şi protejarea capacităţii generaţiilor următoare de a decide ce construiesc, nu doar ce datorii plătesc.