Bate oare Washingtonul toba războiului împotriva Siriei?

Pe fondul rapoartelor cu privire la o posibilă intervenţie militară a SUA în Siria, observatorii dezbat dacă Washingtonul ia în serios lansarea unui război ce ar putea aprinde întreaga regiune sau doar exercită o presiune mai mare asupra Damascului înainte de o soluţionare politică, notează agenţia Xinhua, duminică, într-o amplă analiză.

Frenezia intervenţiei militare a început să fie agitată după ce rebelii sirieni au acuzat trupele guvernamentale miercurea trecută de utilizare a gazelor chimice într-un atac asupra cartierului al-Ghouta din estul Damascului.

Damascul a negat aceste acuzaţii, spunând că incidentul este fabricat de rebelii susţinuţi de Occident, dornici de o intervenţie militară ce ar putea răsturna administraţia preşedintelui Bashar al-Assad.

Incidentul a coincis de asemenea cu apariţia echipei ONU de investigaţie a armelor chimice, sosită în Siria pentru a găsi dovezile unor acuzaţii anterioare ale guvernului că arme chimice au fost folosite în oraşul Khan al-Assal din nord şi în alte două locaţii nedivulgate.

Washingtonul a avertizat recent că orice utilizare a armelor chimice în Siria ar însemna trecerea peste o 'linie roşie' ce ar putea declanşa acţiuni care ar include folosirea forţei.

Preşedintele Statelor Unite Barack Obama a ordonat agenţiilor de informaţii americane 'să obţină urgent dovezi' asupra acestor acuzaţii şi deplasarea unor nave de război lângă apele siriene.

Între timp, duminică, ministrul american al apărării Chuck Hagel a declarat că 'vom continua să evaluăm situaţia astfel încât preşedintele să poată lua o decizie informată cu privire la modul de a răspunde la această utilizare de arme chimice fără discernământ'.

Washingtonul a insistat ca guvernul sirian să permită echipei de anchetă a ONU să intre în al-Ghouta pentru a verifica acuzaţiile rebelilor.

La rândul ei, Siria a răspuns pozitiv duminică, declarând că a încheiat un acord cu ONU pentru a permite echipei să intre în această suburbie agitată.

Potrivit observatorilor, poziţia SUA a stârnit o anumită confuzie deoarece oscilează între apeluri la război şi abordări diplomatice, subliniind dezbinarea între oficialii americani cu privire la lansarea unui război.

'Dacă Statele Unite ar intra şi ataca o altă ţară fără un mandat ONU şi fără dovezi clare ce pot fi prezentate, atunci există probleme în ceea ce priveşte susţinerea acordată de dreptul internaţional şi dacă avem o coaliţie care să funcţioneze', a declarat Obama într-un interviu televizat vineri.

În timp ce Obama îşi revizuieşte în continuare opţiunile înainte de a da undă verde trupelor sale să acţioneze, unii politicieni americani, conduşi de senatorul John McCain, au cerut un atac imediat asupra Siriei.

Alţii, cum ar fi Martin Dempsey, şeful Statului Major Interarme american, au avertizat în legătură cu repercusiunile unui astfel de pas al Washingtonului.

Dempsey a declarat că armata americană este capabilă să scoată din funcţiune forţele aeriene ale lui Assad şi să încline balanţa de război înapoi spre opoziţia armată, dar o astfel de abordare ar arunca Washingtonul adânc într-un alt război în lumea arabă, fără a oferi nicio strategie de pace în această ţară puternic afectată de rivalităţi etnice.

Pe de altă parte, experţi politici sirieni, subliniind în acelaşi timp că ameninţările SUA ar trebui luate întotdeauna în serios, presupun că această acţiune este mai puţin probabilă să se întâmple, cel puţin pentru moment, întrucât Washingtonul nu ar fi în măsură să se descurce cu consecinţele unei astfel de măsuri ce ar putea declanşa haosul în întreaga regiune.

Una dintre principalele diferenţe dintre Siria şi Irak, afirmă observatorii, este că Siria are mulţi aliaţi regionali şi internaţionali puternici, ca Rusia şi Iranul, care nu ar permite ca ea să devină un tort uşor de obţinut de Washington, aşa cum a fost Irakul în războiul din 2003.

Issam Khalil, un deputat sirian, a declarat pentru Xinhua că o intervenţie militară a SUA este 'nerealistă' deoarece situaţia din Siria este 'diferită'.

'În opinia mea, ameninţările şi această frenezie mass-media asupra armelor chimice siriene reprezintă doar presiune politică după pierderile deplorabile suferite de rebelii din Siria, iar Statele Unite încearcă să creeze un echilibru înainte de conferinţa de pace planificată la Geneva', a declarat Khalil.

La rândul său, Bassam Abdullah, şeful unui centru de cercetare politică, a declarat pentru Xinhua că unul dintre cele mai importante motive că el nu se aşteaptă la o intervenţie militară a SUA este 'lipsa de sprijin public pentru o astfel de intervenţie în Statele Unite'.

'Doar nouă la sută din opinia publică în Statele Unite susţine intervenţia militară în Siria', a spus el, adăugând că fără un sprijin public, Obama se va gândi de două ori înainte de a lua o astfel de decizie.

Între timp, adaugă Abdullah, declaraţiile iubitorilor de război au scopul de 'a practica cele mai înalte niveluri de presiune înaintea negocierilor' de la Geneva. El subliniază de asemenea că 'toate semnele arată că Washingtonul încearcă doar să îmbunătăţească situaţia +instrumentelor+ sale pe teren înaintea negocierilor'.

Ministrul sirian al informaţiilor Omran al-Zoubi a respins de asemenea posibilitatea unei intervenţii militare străine în ţara sa, spunând că declanşarea de lovituri asupra Siriei ar avea repercusiuni grave în întreaga regiune.

Consecinţele, mai afirmă analiştii, ar fi un război pe scară largă, ce ar include Iranul, Hezbollahul libanez şi facţiunile pro-siriene palestiniene, ceea ce ar putea deschide poarta spre iad la graniţa Israelului, un aliat apropiat al Statelor Unite.