Bruxellesul denunţă izolarea romilor în UE

Ţigani la Piaţa Obor
Ţigani la Piaţa Obor (Epoch Times România)

Şase milioane de europeni trăiesc la marginea restului populaţiilor. Este vorba de romi, o comunitate maltratată istoric şi pe care autorităţile nu reuşesc să-i integreze în societăţile din Uniunea Europeană. Bruxellesul încearcă să plaseze această provocare în centrul politicilor sale sociale, dar progresele sunt limitate, scrie ziarul El Pais.

'Într-adevăr, avem o problemă cu romii', a recunoscut vicepreşedinta Comisiei Europene responsabilă a justiţiei, Viviane Reding, într-un interviu acordat acestui cotidian. Segregarea în şcoli, discriminarea la angajare şi amplasarea în ghetouri împiedică progresul acestui colectiv, denunţă Comisia Europeană într-un document la care a avut acces ziarul spaniol.

Excluderea romilor este o spirală greu de rupt. Copiii sunt şcolarizaţi târziu şi le este greu să se obişnuiască cu restul colegilor. Aceste dificultăţi, legate de respingerea de către ceilalţi părinţi, favorizează eşecul şcolar. Fără studii, romii au puţine posibilităţi să-şi găsească un loc de muncă. Şi până la urmă ajung în comunităţi închise şi cu puţine căi de scăpare.

Documentul care urmează să fie publicat vineri evaluează măsurile pe care le-au adoptat statele membre pentru a soluţiona problema şi pune accentul pe progresele mici pentru a fi date ca exemplu. 'S-au întâmplat mici miracole, dar lipseşte o focalizare orizontală în UE', spune Reding, potrivit căreia lipsa de interes a multor politicieni este legată de faptul că aceste proiecte 'nu dau rezultate electorale'.

Bruxellesul este vineri gazda unui summit pe tema integrării romilor la care participă membri de guvern din diferite ţări, alături de conducerea Comisiei Europene, de investitorul filantrop George Soros şi de militanţi ai comunităţii rome, pentru a dezbate soluţiile la această problemă. Cea mai stringentă este segregarea copiiilor în şcoli sau în clase speciale pentru romi.

Aceste practici sunt majoritare în unele ţări, cu cote de până la 58% în Slovacia, 45% în Ungaria şi 35% în Grecia. În Spania datele indică 10%, dar în multe state cifrele oficiale camuflează problema. 'În Republica Cehă se întâmplă lucruri pozitive. Parlamentul dezbate o iniţiativă pentru a-i ajuta pe copiii romi, dar propune atingerea acestui obiectiv prin segregare. Este o focalizare greşită', explică Kumar Vishwanathan, responsabil al ONG 'Trăind Împreună' care luptă pentru drepturile comunităţii rome în Cehia.

UE a descoperit târziu că trebuie să facă eforturi pentru a-i integra pe romi. Pentru că până la extinderea clubului comunitar spre Europa de Est, aceştia reprezentau o populaţie reziduală, Spania şi Grecia fiind ţările cu cele mai mari procente (puţin peste 1% din populaţie). Dar dintre cele 10 state care s-au alăturat Uniunii, în 2004, Ungaria figura cu 7,5% romi, iar Slovacia cu 9%. În 2007 s-au integrat Bulgaria, cu circa 10% şi România cu aproximativ 9%.

Pentru a promova integrarea lor în restul populaţiilor, Bruxellesul a pus la dispoziţie fonduri pe care ţările sunt reticente să le folosească. 'Fondurile nu sunt folosite cum ar trebui. În perioada 2014-2020 exista deja un mecanism în baza căruia ţările primeau anumite fonduri, doar dacă prezentau un plan de integrare. Rezultatele pentru a investi azi în educaţie se vor vedea peste 15 ani, ceea ce este dificil din punct de vedere politic. Dar problema va creşte dacă nu vom lua măsuri', a avertizat Reding, care propune crearea unui fond specific pentru această comunitate.

Raportul Comisiei relevă şi unele practici care merg în direcţia bună: şcolarizarea timpurie în Finlanda, integrarea în cartierele din Germania, campanii de vaccinare în Polonia... Spania este ţara cu cele mai multe merite în acest tip de proiecte, notează Reding.

Spania 'a avut întotdeauna un mare interes şi experienţă în integrarea lor. Dar acum se confruntă cu o nouă problemă: romii care vin din afară, în principal din România. Implicarea entităţilor private şi a reprezentanţilor comunităţii rome este foarte importantă', a subliniat Reding, care propune generalizarea desemnării de mediatori - cum a făcut Spania în domeniul medical - pentru a promova integrarea lor.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale

alte articole din secțiunea Externe