Ce s-a ales de Grupul Wagner după moartea lui Prigojin şi cine îi comandă acum pe foştii mercenari

În Africa şi nu numai, Rusia se foloseşte de aceiaşi luptători care odată s-au întors împotriva Moscovei pentru a submina eforturile SUA de promovare a democraţiei şi de combatere a terorismului, scrie POLITICO.

La şapte luni de la moartea lui Evgheni Prigojin, fondatorul armatei private de mercenari cunoscută sub numele de Grupul Wagner, statul rus stabileşte controlul asupra mercenarilor privaţi şi îi pune la treabă pentru a urmări agenda Kremlinului.

Miile de membri ai fostei forţe Wagner s-au divizat în cel puţin patru grupuri, potrivit a doi oficiali americani cărora li s-a acordat anonimatul pentru a discuta chestiuni sensibile de informaţii.

Prin amestecarea luptătorilor cu alţi mercenari loiali lui Putin, guvernul rus speră să prevină repetarea evenimentelor de anul trecut, când un Wagner unificat a mărşăluit spre Moscova în ceea ce părea a fi un act de rebeliune împotriva lui Putin şi a ministerului său al apărării.

"O parte din obiectivul restructurării este de a se asigura că există un control mai mare asupra operaţiunilor în general", a declarat unul dintre oficialii americani.

Noile armate private sunt deja desfăşurate în întreaga lume în misiuni speciale, inclusiv în Ucraina şi Africa, unde se aşteaptă ca acestea să joace un rol destabilizator pe scena mondială la fel ca atunci când se aflau sub comanda lui Prigojin, au declarat oficialii. Grupurile paramilitare reconstituite au forţat deja administraţia Biden să retragă trupele din Niger şi Ciad - în urma unor eşecuri majore pentru combaterea terorismului - în timp ce au contestat politicile americane în Republica Centrafricană, Mali, Burkina Faso, Libia şi alte naţiuni africane.

Unul dintre cele patru grupuri este aliniat cu Garda Naţională a Rusiei. Aceasta s-a transferat deja în Ucraina şi a pierdut un număr semnificativ de luptători. Alte două grupuri operează sub controlul Ministerului Apărării şi al serviciilor de informaţii ale Moscovei. Cel de-al patrulea grup - cunoscut sub numele de Corpul Africii şi aliniat cu un grup existent cunoscut sub numele de Redut - încă lucrează pentru a prelua controlul fostelor forţe Wagner în unele capitale africane, au declarat oficialii.

Puţine alte informaţii sunt cunoscute despre defalcarea noilor facţiuni, inclusiv câţi membri provin din Grupul Wagner al lui Prigojin faţă de alte organizaţii paramilitare existente. De asemenea, nu este clar în ce măsură fiul lui Prigojin, care a preluat iniţial controlul a mii de mercenari Wagner după moartea tatălui său, este încă implicat în conducerea unui grup mai mic de luptători încă loiali memoriei tatălui său. Cel mai tânăr Prigojin se află probabil la conducerea unor forţe din Republica Centrafricană şi Mali, au declarat oficialii.

Prigojin a murit în august anul trecut când avionul său a explodat în aer. Prăbuşirea a fost privită pe scară largă ca un asasinat sponsorizat de stat, ordonat de Putin.

Acesta a marcat sfârşitul celei mai serioase provocări la adresa conducerii lui Putin în cei 25 de ani de când se află la putere. Prigojin ajunsese să aibă avere începând ca bucătar personal al lui Putin şi furnizor oficial de catering al Kremlinului înainte de a crea Grupul Wagner în 2017. Faptul că a permis unui aliat apropiat al Kremlinului să construiască o armată privată neoficială a fost util Rusiei pentru scopul de a întreprinde misiuni secrete în întreaga lume.

Cu toate acestea, pe măsură ce Grupul Wagner şi-a extins aria de acoperire globală, a devenit din ce în ce mai independent de controlul rusesc. Putin a tolerat aceste schimbări, deoarece luptătorii Wagner şi-au asumat un rol important în războiul său cu Ucraina. Cu toate acestea, în luna iunie a anului trecut, Prigojin şi mercenarii săi s-au întors împotriva lui Putin din cauza conducerii inepte a războiului de către Ministerul Apărării.

Acest lucru a dus la o serie de încăierări cu forţele ruse, în timp ce oamenii lui Prigojin mărşăluiau spre Moscova într-o aparentă tentativă de lovitură de stat. În cele din urmă, Prigojin s-a retras în urma unui acord negociat de aliaţii Rusiei din Bielorusia. Dar, în două luni, Prigojin a murit, împreună cu alte nouă persoane, când avionul său s-a dezintegrat şi s-a prăbuşit pe pământ în timp ce zbura de la Sankt Petersburg la Moscova.

Moartea lui Prigojin a lăsat soarta imperiului său în incertitudine. La acea vreme, Grupul Wagner era în curs de a stabili legături strânse cu liderii unor state africane problematice, asigurând securitatea dictatorilor în timp ce se angaja în operaţiuni miniere profitabile.

În Republica Centrafricană, de exemplu, Wagner preluase controlul asupra unei mine de aur. În urma morţii lui Prigojin, foştii săi subordonaţi au extins semnificativ mina, au declarat oficialii americani, dar nu au găsit încă o modalitate de a comercializa şi de a expedia eficient mineralele. Aceştia ar putea obţine profituri de sute de milioane de dolari pe piaţa mondială.

Prigojin a supravegheat, de asemenea, o amplă operaţiune de dezinformare care a organizat proteste în Africa, a ajutat la plasarea de ştiri falsificate în mass-media din întreaga lume şi a gestionat ferme masive de troli pentru a destabiliza alegerile din Europa de Vest, Statele Unite şi alte democraţii.

Armele de dezinformare se află acum probabil sub controlul serviciului de informaţii externe al Rusiei, au declarat oficialii americani. Şi este posibil ca angajaţii economici ai lui Prigojin să fi fost plasaţi în subordinea altor birouri de informaţii, inclusiv a Direcţiei de informaţii militare.

Comanda nou afirmată de Moscova asupra acestor mercenari privaţi are implicaţii vaste pentru geopolitică. În Africa, în special, ar putea submina eforturile administraţiei Biden de a lupta împotriva terorismului, de a promova democraţia şi de a stabili legături diplomatice cu regimurile nou formate.

"Elementul de sincronizare este esenţial aici. Rusia poate oferi acestor ţări ceea ce SUA nu poate oferi imediat. Şi mulţi dintre liderii acestor ţări s-au săturat ca SUA să le ţină lecţii despre democraţie", a declarat unul dintre oficialii americani, referindu-se la capacitatea Moscovei de a folosi luptători privaţi pentru a furniza pe sub mână arme şi muniţii guvernelor militare nou formate în Africa.

Prin lege, Statele Unite nu pot oferi ajutor guvernelor care preiau puterea prin lovituri de stat militare, ceea ce le plasează efectiv cu un pas în urma Rusiei în astfel de situaţii.

Controlul direct al Moscovei asupra grupurilor paramilitare ar putea, de asemenea, să convingă unele ţări africane care se fereau până acum de Grupul Wagner - care se afla sub sancţiuni globale ca organizaţie criminală - să îşi reconsidere rezistenţa, au declarat oficialii.

Utilizarea de către Moscova a luptătorilor paramilitari pentru a-şi răspândi influenţa în Africa este deja vizibilă în Niger, unul dintre cele mai importante avanposturi în războiul împotriva terorismului.

Liderii militari nigerieni au preluat controlul de la preşedintele ales al ţării, Mohamed Bazoum, în iulie anul trecut. Lovitura de stat a determinat Washingtonul să suspende ajutorul economic şi militar acordat ţării, în timp ce administraţia Biden a făcut presiuni asupra liderilor militari pentru a face tranziţia înapoi la o democraţie condusă de civili.

Cu toate acestea, la începutul acestei luni, sute de mercenari ruşi au ajuns în capitala Niamey, susţinând că se află acolo pentru a ajuta la antrenarea militarilor nigerieni şi pentru a încheia un parteneriat oficial cu junta de guvernământ.

Sosirea lor a avut loc cu doar câteva zile înainte ca administraţia Biden să anunţe că SUA îşi va retrage cei 1.000 de soldaţi din ţară după aproape 10 ani, creând aparenţa că forţele ruseşti le vor suplini pe cele americane într-o ţară în care grupuri teroriste au organizat şi plănuit atacuri globale.

Între timp, în Ciad, o altă ţară cu o prezenţă semnificativă de foşti luptători wagnerieni, administraţia Biden a anunţat săptămâna aceasta că retrage aproximativ 75 de forţe pentru operaţiuni speciale care au îndeplinit roluri de combatere a terorismului, la cererea guvernului local.

Mişcarea a fost privită pe scară largă ca un alt caz în care Rusia suplineşte influenţa SUA.

Foştii luptători Wagner rămân activi şi în Mali, Libia şi Sudan, unde au contracte pentru a asigura securitatea regimurilor instabile. Statele Unite au încercat să contracareze prezenţa Grupului Wagner în aceste naţiuni şi în Republica Centrafricană, îndemnând oficialii să se distanţeze de Rusia.

Într-o altă ţară, Burkina Faso, ca şi în Niger şi Ciad, fostele forţe Wagner se află acum sub controlul ferm al Corpului african.

Dar cei doi oficiali americani avertizează că există riscuri în ceea ce priveşte strategia Rusiei - în special în ceea ce priveşte întrebările actuale cu privire la loialitatea foştilor luptători Wagner şi disponibilitatea lor de a primi ordine de la Ministerul Apărării al ţării, adesea defăimat.

Chiar şi înainte de insurecţia sa, Prigojin condamna adesea în mod public Ministerul Apărării, acuzând liderii acestuia pentru eşecurile de pe câmpul de luptă din Ucraina. Iar ruptura sa finală cu Putin a avut loc atunci când a încercat să forţeze înlăturarea lui Serghei Şoigu, ministrul Apărării, şi a lui Valeri Gherasimov, şeful Statului Major al armatei.

Prigojin a dat vina pe cei doi pentru performanţele slabe ale trupelor ruseşti. De asemenea, el a susţinut că aceştia au exagerat ameninţarea în mare parte iluzorie reprezentată de Ucraina pentru a-l împinge pe Putin într-un război nechibzuit.

Mulţi dintre luptătorii lui Wagner au rămas loiali memoriei lui Prigojin şi au adfost împotriva ministrului Apărării. Acum, unii dintre ei sunt conduşi chiar de acel oficial - Şoigu - într-un grup extrem de selectiv cunoscut sub numele de Patriot. Acesta este supervizat şi finanţat de Ministerul Apărării, spun oficialii.

"Nu este clar dacă Moscova va fi capabilă să reuşească ceea ce Wagner a făcut ani de zile. Aceşti luptători sunt introduşi într-un sistem existent, birocratic, care ar putea încetini lucrurile şi îi va face mai puţin periculoşi", a declarat cel de-al treilea oficial american.