Cele mai prietenoase rase de pisici

Pisică Birmaneză
Pisică Birmaneză (Facebook)

Pisica este considerată a fi al doilea animal de companie ca răspândire, după câine, însă spre deosebire de acesta, pisica a rămas un animal independent. Dacă aveţi un program mai încărcat, care nu vă permite ieşirea la plimbare de care un căţel are nevoie, dar totuşi vă doriţi compania unui animal, pisica este alegerea ideală.

Pisicile nu trebuie scoase afară de două ori pe zi, nu mănâncă foarte mult şi nici nu cer în permanenţă atenţia stăpânilor, aşa cum fac câinii şi se pare că şi la capitolul igienă stau mai bine.

Prin afectivitate şi candoare, micuţele feline aduc multă satisfacţie şi se pare că au un rol important acolo unde stăpânii au şi copii în familie, ajutându-i să fie responsabili şi independenţi.

Deşi au proasta reputaţie că nu sunt afectuoase şi sunt egoiste – lucru total eronat, pornit doar de la independenţa caracteristică - micile feline sunt animale de companie excelente care se remarcă prin capacitatea deosebită de adaptare. Se simt bine atât alături de un singur stăpân, cât şi în mijlocul unei familii. În mare parte ele îşi petrec timpul ocupându-se de igiena blăniţei sau dormind. Şi nimic nu poate înlocui torsul relaxant pe care acestea îl emit atunci când se cuibăresc mulţumite în poala stăpânului şi nici pernuţele moi care “frământă cozonaci” pe burtă.

Deşi nu sunt la fel de solicitante ca un câine, pisicile au şi ele nevoi speciale, de care trebuie să fiţi conştienţi înainte de a decide să vă aduceţi una în casă.

Pisicile au o individualitate bine conturată şi sunt foarte independente. Ele sunt atrase de relaţia cu oamenii şi îşi exprimă afecţiunea prin renumitul contact felin. Dacă nu acordaţi suficientă atenţie unei pisici, micul tigru reacţionează frecvent jignit.

Majoritatea au nevoie de periaj, de un loc al lor, special amenajat, de o litieră în care nisipul să fie curat în permanenţă (pentru pisicile de apartament şi nu numai), nu trebuie lăsate fără mâncare şi fără apă curată zilnic. Gheruţele lor au nevoie de un loc special amenajat ca să fie ascuţite, altfel se vor folosi de mobila din casă. Tăierea unghiuţelor vă va scuti de multe neplăceri.

Financiar vorbind, costurile întreţinerii unei pisici sunt destul de mici, însă nu neglijaţi niciodată alimentaţia şi vizitele la medicul veterinar regulate.

Înainte de castrare/sterilizare, motanii şi pisicile au tendinţa de a-şi marca teritoriul, vor avea manifestări ciudate în sezonul de împerechere şi vor strica liniştea căminului dvs., aşa că recomandarea specialiştilor este să le castraţi/sterilizaţi imediat când ating vârsta optimă pentru asta, în cazul pisoilor, iar dacă optaţi pentru o pisică adultă, la scurt timp după ce s-a obişnuit cât de cât cu viaţa în noua casă.

Nu uitaţi nici de natura lor curioasă, aşa că nu lăsaţi uşi deschise în zonele în care nu ar avea ce să caute.

Indiferent dacă optaţi pentru o pisică de rasă sau una „comună“ – fiecare exemplar se remarcă printr-un caracter unic. Dacă aveţi îndoieli, decideţi în funcţie de intuiţie care este pisica potrivită pentru dumneavoastră. Poate că pisica unuia dintre prietenii dumneavoastră are pui sau poate că gospodăria vecină are pisoi de dat, sau puteţi găsi una în adăposturile special dedicate celor mai puţin norocoase.

Rasa sau provenienţa, abia dacă influenţează caracterul său. O pisică va fi mereu independentă şi va poseda un mare grad de curiozitate, însă vom discuta mai îndeaproape caracteristicile celor mai prietenoase rase de pisici în rândurile care urmează.

Pisica birmaneză

Este, probabil, cea mai potrivită pentru a fi adoptată de o familie. Elegantă, suavă şi gingaşă, birmaneza vă va cuceri imediat cu atitudinea ei. Ceea ce este captivant la această rasă este coloritul deosebit pentru o felină. Are un păr semilung, ochii bleu şi un corp bine proporţionat. Sunt afectuoase şi extrem de devotate stăpânilor. Spre deosebire de perioada “copilăriei”, pisicile adulte devin foarte liniştite.

Are un temperament cu un nivel mediu de activitate şi de reacţie, nu prea gălăgios, mieunând foarte încet. Este o pisică modestă, foarte sociabilă şi paşnică. Nu-i plac zgomotele puternice, suportă cu uşurinţă prezenţa copiilor şi a altor animale.

Este adaptată la viaţa din apartament, dar poate fi lăsată şi liberă în grădină, pentru că îi place să se caţăre în copaci.

Deşi birmaneza are un păr semilung şi subţire, toaleta blănii sale mătăsoase poate fi făcută destul de uşor. Una sau două perieri pe săptămână sunt suficiente pentru a-i menţine blana în formă. În timpul perioadei de năpârlire, blana trebuie periată mai des, dar, în orice caz, firele de păr se încâlcesc destul de rar.

Pisica persană

"Pisica omului leneş" sau cum să devii "Cat Addicted", este considerată una dintre cele mai drăgăstoase pisici, dar şi cele mai simpatice datorită nasului lor mic şi aspectului bondoc şi robust.

Persana este o pisică de casă ideală, datorită temperamentului său calm şi independent. Această rasă are un caracter afectuos şi lipsit de agresivitate, tăcut şi cu o nevoie redusă de atenţie din partea omului. Comportamentul liniştit şi afectuos ascunde uneori un temperament sensibil, pe care pisica şi-l exprimă ascunzându-se când este sâcâită de copii sau de musafiri prea gălăgioşi. Persanele chinchilla, silver şi golden sunt ceva mai active şi mai gălăgioase decât celelalte varietăţi, persanele colourpoint sunt şi ele mai vioaie şi mai active, o trăsătură moştenită din încrucişările cu Siameza. Aceste pisici sunt foarte prietenoase în special cu copiii şi sunt foarte interesate de joacă. O pisică persană nu este niciodată agresivă, fiind ideală pentru cei care au nevoie de un mic prieten loial şi afectuos.

Persanele sunt pisici exclusiv de apartament, pentru că lunga şi delicata lor blană poate fi uşor murdărită şi deteriorată în exterior. Pot ieşi, desigur, în curtea/grădina unei case, dar în acest caz, au nevoie de o îngrijire suplimentară. Blana lor excepţională are unele inconveniente, cum ar fi încâlcirea părului şi atunci este necesară pieptănarea zilnică.

Pisica siberiană

Rasa siberiană de pisicuţe este una dintre cele mai populare din lume şi există motive bine întemeiate pentru care sunt atât de dorite de iubitorii de animale.

Sunt foarte prietenoase şi jucăuşe, în special cu copiii, dar şi cu alte rase de animale şi sunt rezistente la boli.

Este destul de activă, reacţionează prompt, aproape tăcută şi nu solicită prea multă atenţie. În familia care a adoptat-o este afectuoasă şi sociabilă, niciodată insistentă şi mai degrabă independentă.

Faţă de persoanele străine este foarte neîncrezătoare şi nu-i plac zgomotele neaşteptate, la care reacţionează suflând cu putere pe nări. Tocmai datorită puternicului simţ al proprietăţii asupra teritoriului şi caracterului hotărât şi neîncrezător, se pare că localnicii o foloseau ca pisică de pază.

Este o pisică puternică, cu o sănătate solidă şi longevivă. Creşte încet şi atinge maturitatea în jurul vârstei de 5 ani. Având în mod natural un nivel de alergeni foarte scăzut, această rasă este foarte uşor de tolerat de către persoanele alergice. Calităţile hipoalergice ale siberienei au permis multor persoane alergice la pisici, să poată avea un animal de companie.

În pofida lungimii şi densităţii blanei, toaletarea este simplă, Siberiana având nevoie doar de periaj regulat pentru a-i întreţine blana frumoasă şi strălucitoare. Este important să fie obişnuită încă de pui să fie periată. Trecând pieptenele prin părul ei măcar o dată pe săptămână, mai des în perioada de năpârlire, se elimină firele moarte şi se evită formarea de noduri în puful de sub blană.

Pisica norvegiană de pădure

Dacă sunteţi un om ocupat şi nu aveţi timp de animale de companie, Norvegiana de pădure este cea mai potrivită. Suportă singurătatea cu stoicisim. Deşi este descendentă a unei feline sălbatice, va prefera câteodată să fie alintată şi să stea cuibărită în braţele dumneavoastră decât să alerge, fiind "topită" după mângâiat.

Fiind jucăuşe, sunt foarte fericite dacă dispun de o curte cu copaci pe care se pot căţăra. Ele se simt bine şi într-un apartament, dacă le oferiţi spaţiul necesar şi locuri de căţărat, altfel, ca orice pisică curioasă, se va căţăra pe mobilă şi bibliotecă doar pentru inspecţie sau un somn scurt.

Vigilenţa este calitatea ei principală.

Vor creşte mari dacă au parte de o îngrijire adecvată din partea stăpânilor, asta însemnând vaccinări periodice, o alimentaţie potrivită şi mişcare.

Norvegienele de pădure nu sunt pisici zgomotoase, vor mieuna prelung numai dacă se întâmplă ceva total nepotrivit, cum ar fi un castron pentru mâncare gol. Sunt rezistente la temperaturi destul de scăzute, sunt în stare să suporte chiar şi temperaturi de până la -25 grade Celsius, şi se pare că le place ploaia.

Norvegiana de pădure este foarte grijulie cu blana ei, fiind de ajuns doar o minimă atenţie din partea stăpânului: o dată pe săptămână trebuie periată pentru a-i îndepărta firele de păr moarte.

În perioada de năpârlire însă periatul zilnic al blănii scuteşte casa stăpânilor de firele de păr nedorite, iar pisica de o blană încâlcită şi lipsită de luciu. Ca regulă generală, Norvegiana de pădure nu se îmbăiază pentru a nu distruge stratul natural de grăsime al blănii, care determină impermeabilitatea acesteia şi îi conferă luciul caracteristic.

La masculi poate apărea sindromul numit “Coada etalonului”, glandele sebacee de la coadă produc prea mult sebum, iar blana devine grasă. În acest caz, blana de pe coadă se desface uşor, apoi se presară pudră de talc, se masează şi se îndepărtează cu o perie.

Pisica Ragdoll

După cum îi spune şi numele, “Păpuşă de cârpă”, această pisică este cunoscută pentru felul ei de a fi foarte tolerant şi docil. Atestată în anii ’60 şi rezultată din împerecherile mai multor rase de pisici, Ragdoll este o felină de talie mare cu o blană superbă şi lungă şi cu ochi albaştri . Părinţii trebuie să stea liniştiţi dacă aleg un Ragdoll pe post de companion pentru copii lor, aceste pisici fiind cei mai buni prieteni pentru cei mici. Sunt perfecte pentru cei care stau în apartament, singurul inconvenient fiind că nu debordează de energie.

Pisicile Ragdoll sunt foarte sociabile şi le place compania oamenilor, a altor pisici şi a câinilor prietenoşi. Îşi adoră stăpânul şi vor aştepta la uşă când acesta soseşte, îl vor urmări peste tot prin casă şi vor dori să fie mereu alături de el. Dacă aveţi un program încărcat şi lipsiţi mult de acasă, este absolut recomandabil să mai luaţi o pisică (preferabil una al cărei temperament să nu fie prea dominant) pentru a ţine companie pisicii Ragdoll, întrucât nu le place singurătatea.

Pisicile Ragdoll sunt, de asemenea, prietenoase cu vizitatorii; vor merge să vadă cine a venit, le vor ura oaspeţilor bun venit în stilul lor propriu şi vor fi dornice să facă cunoştinţă cu persoanele noi. Datorită temperamentului lor blând, aceste pisici sunt tovarăşi minunaţi pentru copii, dar nu trebuie pierdut din vedere faptul că nu sunt totuşi jucării de pluş - sunt pisici şi trebuie tratate ca atare.

Din cauza naturii lor docile, pisicile Ragdoll sunt feline de interior prin excelenţă şi sunt considerate a fi pisicile ideale pentru apartament.

Deşi au păr semilung, aceste pisici sunt surprinzător de uşor de îngrijit şi nu lasă atât de mult păr pe cât s-ar putea crede. Pisicile Ragdoll pot fi învăţate cu baia şi uscatul blăniţei după îmbăiere la o vârstă fragedă, dar dacă nu aveţi timp de acest lucru, nu este nicio problemă. O periere uşoară o dată pe săptămână pentru îndepărtarea firelor moarte este tot ce au nevoie de fapt. Iar blana acestor pisici nu se mătuieşte.

Pisica albastră de Rusia

Este cunoscută ca o pisică foarte blândă şi afectuoasă, iar ce o diferenţiază de celelalte rase de pisici este culoarea blănii – “albastru” cu reflexe argintii. Blana este scurtă.

Sunt pisici perfecte pentru persoanele foarte ocupate deoarece, cu toate că sunt afectuoase, dacă sunt lăsate singure o perioadă mai lungă de timp, nu devin agitate sau nervoase şi nici nu necesită îngrijiri speciale.

Albastra de Rusia este o pisică mediu activă şi cu o capacitate medie de reacţie, aproape tăcută şi ponderată în privinţa atenţiei şi mângâierii din partea stăpânului lor. Este sociabilă, dar faţă de persoanele străine este, la început, timidă. Într-un mediu familial este foarte afectuoasă şi se ataşează, deseori, foarte puternic de o anumită persoană. Cu o fire paşnică, are tendinţa de a nu riposta atunci când este atacată, aşa că nu este potrivită pentru convieţuirea cu alte animale sau cu copii prea neastâmpăraţi.

Dacă adoptaţi un pui nu fiţi dezamăgiţi dacă este fricos sau dacă nu este afectuos din primele zile. Are nevoie de o perioadă de acomodare. În general în primele zile în noul cămin se va ascunde într-un loc de unde să aibă totuşi o vizibilitate bună asupra a tot ceea ce se întâmplă în jurul lui. Pentru a-l atrage trebuie să-l păcăliţi. Aşezaţi-vă într-un loc unde vă poate vedea şi încercaţi să-l ademeniţi cu o jucărie pe care o trageţi cu o sfoară dintr-o parte în alta. În timpul acestei operaţiuni nu vă uitaţi fix la el sau la jucărie, trebuie să aibă impresia că nu este văzut. În momentul în care se apropie puteţi să-l luaţi în braţe şi să-l mângâiaţi. În scurt timp îi va trece teama şi frica de dumneavoastră.

Sensibilă la intensitatea vocii umane, îşi învaţă repede numele şi răspunde atunci când este chemată, dar nu-i plac zgomotele prea puternice, încercând să se refugieze într-un loc aflat la înălţime atunci când se simte în pericol.

Se adaptează la viaţa de apartament, nu face aproape niciodată stricăciuni şi suportă bine orele de singurătate. Poate fi lăsată liberă într-o grădină, dar nu va ieşi afară atunci când plouă sau este frig. Fiind vorba despre pisici tăcute şi liniştite, este posibil ca stăpânul lor să nu-şi dea seama când intră în călduri.

Această pisică necesită puţine îngrijiri şi pierde puţin păr în perioada de năpârlire. Blana trebuie să fie periată şi mângâiată cu regularitate iar dieta trebuie să fie echilibrată şi bogată în vitamine.

Pisica angora turcească

Angora turcească este una dintre cele mai frumoase şi elegante rase de pisici. Este una dintre pisicile "nobile", potrivite pentru cei care vor să se mândrească cu un exemplar superb de felină.

Cine achiziţionează o astfel de pisică trebuie să fie într-adevăr pregătit să îngrijească o pisică foarte jucăuşă, plină de viaţă, ce simte nevoia de a se juca în continuu cu diferite obiecte adecvate. Pisica Angora turcească este deosebit de inteligentă. Ea preferă să se joace cu jucării care să o determine să îşi manifesteze abilităţile de bun vânător al unei prăzi imaginare. Plăcându-i să se joace şi cu stăpânii, aceasta răspunde repede la comenzile vocale adresate de aceştia, fiind astfel şi foarte uşor de dresat.

Sunt ataşate de stăpâni şi sunt cunoscute ca fiind animale ce dezvoltă o relaţie stabilă cu aceştia. Este amuzantă, loială şi, totodată, foarte atrasă de apă.

Fiind o pisică sociabilă îi place şi tovărăşia altor animale şi a oamenilor.

Poate fi foarte sensibilă, şi din această cauză, trebuie să aibă un stăpân cu o anumită experienţă şi care să respecte caracterul liber al pisicii, tolerant, dispus să-i acorde atenţie fără a deveni sâcâitor.

Blana Angorei turceşti, având un păr mediu în lungime, este simplu de îngrijit: părul trebuie să fie periat şi pieptănat de mai multe ori pe săptămână, mai ales în perioada năpârlirii. Deşi pisicile din această rasă nu sunt predispuse în mod deosebit la obezitate, se hrănesc cu aproximativ 80 kcal/kg/zi. Periodic trebuie controlate dinţii şi gingiile, pentru a depista dacă nu apar depuneri de tartru.

Pisica Maine Coon

Pisicile Maine Coon se remarcă în primul rând prin dimensiunea lor mare.

Maine Coon este o pisică afectuoasă, foarte inteligentă şi jucăuşă. Este o pisică pe care o puteţi lăsa fără griji în preajma copiilor, deoarece, datorită naturii sale extrem de sociabile, nu este agresivă.

Pisicilor Maine Coon le plac cu adevărat copiii, sunt foarte inocente şi vă vor testa din când în când ca să vă atragă atenţia.

Apariţia acestor "pisoi" poate stârni imaginaţia oricărei persoane. Este un animal puternic, cu o privire de animal sălbatic, foarte asemănătoare cu un lynx. Aceste pisici au un fizic puternic, un bot impozant, labe uriaşe cu smocuri de păr între degetele de la picioare şi peri mari pe urechi. Ele ne amintesc într-adevăr de un animal sălbatic.

Dar este doar o impresie, pentru că felul de a fi a acestei rase de pisici este exact opus imaginii de animal sălbatic.

Pisicile Maine Coon sunt foarte blânde şi interactive cu oamenii. În câteva minute ele vor comunica cu dvs. nu prin mieunat, ci prin triluri melodice pe care vă va fi imposibil să credeţi că vin de la o pisică aşa de mare.

Par a şti întotdeauna ce gândiţi şi se vor modela după dumneavoastră, dar vor cere acelaşi lucru în schimb. Ele sunt de o inteligenţă rară, nu sunt niciodată insistente, nu imploră şi au oarecum un temperament foarte mândru.

În acelaşi timp, temperamentul lor echilibrat vă permite să le ţineţi împreună cu alte animale.

Nu este în natura lor să fie agresive, astfel că puteţi fără frică să le smotociţi un pic, să le luaţi în braţe şi să le alintaţi. Chiar şi atunci când sunt speriate sau o persoană este mai dură cu ele, pisicile din această rasă vor încerca să fugă şi în nici un caz nu vor fi agresive.

O altă caracteristică a rasei Maine Coon este blana lor rezistentă la apă, care nu necesită îngrijire specială, ea trebuind a fi periată cel puţin de două ori pe săptămână.

Pisica europeană

Pisica europeană sau comună nu a fost niciodată subiectul unei selecţii speciale şi se prezintă ca fiind foarte variată în raport cu standardul raselor moderne. Independenţa faţă de om a determinat menţinerea unei morfologii similare cu cea a animalelor sălbatice.

Nefiind selecţionate pentru anumite trăsături, pisicile comune au un caracter foarte variat.

Sunt pisici inteligente şi pot fi atât timide cât şi încrezătoare, atât active cât şi liniştite, atât sociabile cât şi rezervate.

Cine îşi doreşte compania acestor simpatice şi modeste pisici are, în general, mai puţine pretenţii în privinţa caracterului şi a constituţiei lor, fiind, prin urmare, mai predispus să accepte personalitatea acestuia, oricare ar fi ea.

Pisica comună este foarte modestă şi robustă, rezistentă la boli şi cere un minimum de îngrijire.

Trebuie să-i fie supravegheată sănătatea şi regimul alimentar şi să i se întreţină blana prin periere regulată. Acestea sunt cele mai des întâlnite pisici în casele oamenilor.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, dând un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.