China sporeşte securitatea în Beijing, începe o nouă represiune severă în Xinjiang

Poliţia paramilitară chineză în timpul unei "demonstraţii de forţă", la Urumqi, în provincia Xinjiang, la 29 iunie 2013.
Poliţia paramilitară chineză în timpul unei "demonstraţii de forţă", la Urumqi, în provincia Xinjiang, la 29 iunie 2013. (MARK RALSTON / AFP / Getty Images)

La scurt timp după atacurile cu explozibil din Urumqi de săptămâna aceasta, autorităţile de la Beijing au anunţat că vor demara o represiune militară în regiunea nord-vestică a Chinei, Xinjiang, provocând îngrijorări cu privire la faptul că prezenţa unor forţe de securitate masive în regiune va alimenta şi mai mult sentimentele anti-chineze.

Sâmbătă, poliţia paramilitară înarmată cu arme automate au ocupat poziţiile la fiecare 20 de metri pe străzile din jurul pieţei din Urumqi. Strada afectată de atacul cu explozibil a fost închisă traficului auto.

Joi, atacatorii au aruncat zeci de explozibili într-o piaţă din capitala provinciei, Urumqi, omorând cel puţin 43 de persoane.

Sursa atentatelor, neclară, ţinta lor, la fel.

Etnia uighură, de religie musulmană, este printre cele mai reprimate de autorităţile comuniste de la Beijing.

Violenţele de joi au reprezentat cel mai grav atac din istoria recentă a regiunii Xinjiang, şi ultimul dintr-o serie de atentate care au ţintit civilii. Sursa atentatelor împotriva civililor este incertă, comunitatea uighurilor acţionând numai împotriva autorităţilor chineze - oficiali guvernamentali care implementează politicile abuzive ale Beijing-ului, şi împotriva trupelor care impun ordinea.

Un atentat din Kunming, în care un de comando criminal format din 10 indivizi a măcelărit, pe 1 martie, 29 de persoane şi a rănit 140, folosind cuţite de măcelărie pe un peron al gării din Kunming, a ridicat multe semne de întrebare, fiind executat de profesionişti şi plănuit împotriva etniei uighure, exact când, la Beijing, războiul civil din sânul Partidului Comunist se afla la vârf, iar fostul ţar al Securităţii chineze, Zhou Yongkang, fusese arestat.

Un număr atât de mare de decese în urma unui atentat nu a mai fost înregistrat din timpul protestelor din Urumqi, în 2009, când s-au înregistrat ciocniri ample de stradă între uiguri şi etnicii chinezi, în urma cărora s-au înregistrat 200 de decese.

Poliţia chineză a învinovăţit cinci persoane pentru atacul cu bombă, spunând că acestea fac parte dintr-o ”grupare teroristă”. După nume cei cinci păreau a fi uiguri, minoritatea cea mai numeroasă din regiune. Poliţia a declarat, însă, că patru dintre cei cinci au fost ucişi în timpul atentatului cu bombă iar al cincilea a fost capturat joi seară.

O campanie anti-terorism având Xinjiang ca ”principalul câmp de luptă” va ţinti grupurile extremiste religioase, vânzătorii de arme ilegali şi ”taberele de antrenament terorist”, a anunţat agenţia de stat Xinhua, care a precizat că ”Teroriştii şi extremiştii vor fi vânaţi şi pedepsiţi”.

Beijing-ul susţine că tulburările sociale din Xinjiang apar din cauza extremiştilor cu legături în exterior, însă activiştii uiguri spun că tensiunile sunt alimentate de un influx de chinezi Han şi de politicile guvernamentale discriminatorii impuse de Beijing. Atât în Xinjiang cât şi în Tibet, China impune un program de eradicare a culturii minorităţii locale, prin naturalizarea masivă a chinezilor şi distrugerea specificului grupurilor etnice locale.

”Violenţa indică faptul că oamenii sunt dispuşi să ia măsuri mai drastice pentru a-şi exprima opoziţia”, a declarat David Brophy, un istoric din Xinjiang din cadrul Universităţii Sidney.

Un răspuns în forţă ar putea să stârnească o replică, incitând simpatiile radicalilor din Asia Centrală cu privire la ”fuga musulmanilor din Xinjiang”, a declarat Ahmed Hashim, un expert în terorism din cadrul Universităţii Nanyang din Singapore.

”De fapt, grupurile precum Al-Qaeda şi alţii încep acum să creadă că un nou opresor al lumii musulmane ar putea fi China”, a adăugat acesta.

În Beijing poliţia a anunţat că va anula vacanţele ofiţerilor şi va întări patrulele în staţiile de tren, şcoli, spitale şi pieţe. O măsură conform căreia pasagerii care trec prin staţiile din centrul Beijingului vor trebui să fie percheziţionaţi va fi extinsă pentru încă trei staţii, au anunţat oficialii locali.

Măsura a creat chiar mai multe suspiciuni, deoarece până în prezent violenţele iscate de uighuri au fost locale, majoritatea în capitala Urumqi.

Pasagerii de la toate staţiile trec deja printr-o verificare cu raze X a bagajelor şi a coletelor, în conformitate cu regulile impuse înaintea Jocurilor Olimpice de la Beijing din 2008.

Vineri, majoritatea drumurilor din Urumqi au fost închise în timp ce peste 100 de autovehicule ale armatei şi poliţiei au patrulat oraşul într-o demonstraţie de forţă.

Beijingul susţine că o grupare militantă cu susţinere din exterior s-ar afla în spatele atacurilor. Totuşi, există puţine dovezi care să susţină această afirmaţie iar mulţi analişti se îndoiesc că o asemenea organizaţie ar exista.

Grupul învinovăţit pentru acest atac ”a luat parte în activităţi religioase ilegale, şi a urmărit materiale video şi audio cu violenţe teroriste”, a anunţat Xinhua.

Beijingul promovează noţiunea unei ”mişcări teroriste” în Xinjiang pentru a-şi justifica măsurile dure de securitate în timp ce evită critica din exterior şi îşi păstrează relaţiile diplomatice cu naţiunile islamice, a explicat Hashim.