Cum vrea Ministerul Mediului să combată tăierile ilegale (video)

Erika Stanciu, secretar de stat în Ministerul Mediului, a explicat joi la Forumul Pădurilor ce măsuri va lua autoritatea pentru îmbunătăţirea Radarului Pădurilor şi a SUMAL (sistemul de urmărire a lemnului din momentul în care pleacă din pădure până ajunge la destinaţie).
Erika Stanciu, Secretar de Stat Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor
Erika Stanciu, Secretar de Stat Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor (Epoch Times România)
Se încarcă player-ul...

”Numărul vehiculelor cu care se transportă masa lemnoasă trebuie să se poată primi, descărca printr-o aplicaţie. Trebuie să se primească imediat răspuns prin SMS dacă transportul este legal sau ilegal, dar am dori să punem la dispoziţia cetăţenilor în acelaşi mesaj şi cantitatea care este oficial pe acel transport, poate chiar şi speciile din care provine lemnul. Este una să fie răşinos, altceva să fie fag şi aşa mai departe. Aceste elemente ar ajuta în transparentizarea sistemului. Cetăţenii vor suna la 112 doar dacă este vorba despre transporturi ilegale, după care vrem să punem la dispoziţia lor rapoarte foarte dese în care să se poată vedea ce s-a întâmplat cu cele care au fost ilegale - s-a confiscat lemnul, nu s-a confiscat - ca să putem pune altfel întrebările celor care răspund de acest sistem”, a răspuns Erika Stanciu la întrebarea adresată de reporterul Epoch Times, în cadrul ”Forumului Pădurilor — De la tăieri ilegale la protecţie şi gestionare responsabilă”, organizat astăzi de WWF România, Greenpeace România, Fundaţia Eco-Civica şi ProPark — Fundaţia pentru Arii Protejate.

În privinţa SUMAL, Stanciu a arătat că acesta are foarte multe elemente legate de marcarea masei lemnoase, transportul şi aşa mai departe. Un element esenţial este introducerea amenajamentelor silvice în Sumal pentru că atunci când vom şti exact din ce parcelă pleacă lemnul şi putem monitoriza unde se fac marcările, vom avea o imagine completă”. În opinia ei, mai trebuie urmărită intrarea masei lemnoase în ţara noastră din ţările non-UE, din Ucraina, ”pentru că noi suntem poarta de intrare pentru foarte multă masă lemnoasă care tranzitează ţara spre alte ţări UE”.

În plus, Ministerul doreşte suprapunerea limitelor ariilor protejate cu suprafeţele unde se fac tăieri legale în baza amenajamentelor silvice sau din cauza apariţiei atacurilor de insecte ori a doborâturilor de vânt sau zăpadă astfel încât să se depisteze suprafeţele unde se taie în zonele de protecţie strictă şi integrală şi să se facă controale acolo unde s-a încălcat Planul de Management pentru Parcurile Naţionale, Parcurile Naturale şi ariile protejate.

România riscă infringementul

Pe de altă parte, secretarul de stat a arătat că România riscă infringement pentru neimplementarea regulamentului UE cu privire la tăierile ilegale. ”După perioada martie 2015, autoritatea a reuşit să trimită clarificări care sperăm că vor duce la ridicarea acestei proceduri. A trebuit să fie modificată Legea contravenţiilor silvice şi s-au mărit anumite amenzi aşa cum a cerut Comisia Europeană, a precizat Erika Stanciu.

Completarea Gărzilor Forestiere

Pe de altă parte, ea a arătat că pentru eficientizarea controlului forestier trebuie completat personalul Gărzilor Forestiere. ”Din păcate, Legea de înfiinţare a Gărzilor Forestiere este în impas. Sperăm ca în acest an să avem aceste Gărzi. Nu ştim cum va evolua această aprobare. Chiar dacă nu avem lege aprobată, nu vom sta să aşteptăm. Am început deja procedura de organizare a concursurilor de angajare. În curând, veţi vedea anunţurile pentru Gărzile Forestiere şi ne propunem angajarea a 160 de noi persoane în această structură. Dotările s-au făcut deja anul trecut şi putem vorbi despre dotări corespunzătoare. De asemenea, salariile au fost modificate în guvernarea anterioară”, a afirmat Stanciu.

Secretarul de stat de la Departamentul Păduri a subliniat, totodată, că în partea a doua anului se preconizează un control tematic major la nivelul ariilor protejate şi al pădurilor virgine. ”În cadrul Departamentului Păduri din minister nu există o direcţie de control. Această situaţie se va schimba în curând. Pentru îmbunătăţirea sistemului de control integrat am avut discuţii cu Poliţia, Jandarmeria şi Serviciul de Vămi, pentru a vedea unde avem deficienţele cele mai mari. Nu a fost o surpriză să constatăm că o componentă importantă a sistemului de urmărire a lemnului este cea care controlează ceea ce intră din ţările non-UE precum Ucraina”, a explicat oficialul.

”Din păcate, Legea de înfiinţare a Gărzilor Forestiere este în impas. Chiar dacă nu avem lege aprobată, nu vom sta să aşteptăm. Am început deja procedura de organizare a concursurilor de angajare”.

Erika Stanciu a punctat că Ministerul va face două controale tematice majore pe subiectul tăierilor în arii protejate şi în păduri virgine, imediat ce va avea personalul complet pentru Gărzile Forestiere.

Probleme nerezolvate

Pe de altă parte, Erika Stanciu a arătat că Regulamentul de valorificare a masei lemnoase 924/2015, care a stârnit proteste vehemente ale industriei lemnului şi mobilei, este în curs de revizuire substanţială pentru că s-a dovedit că ”este nefuncţional”.

În privinţa strategiei forestiere a României, secretarul de stat a recunoscut că ”e o mare lipsă pe care o avem din cauză că n-am avut o strategie închegată la începutul perioadei de finanţare actuale, proprietarii şi administratorii de păduri nu beneficiază de o finanţare din PNDR. Dacă reuşim să facem măcar un program strategic 2017-2020, cu acela putem să obţinem finanţare pentru împăduriri şi alte priorităţi ale managementului forestier”.

Referitor la plăţile compensatorii pentru proprietarii de păduri din zonele protejate, ea a afirmat că ”din păcate până în prezent nu s-au găsit banii pentru acestea. Este nevoie de identificarea sumei de 60 de milioane de lei de către Ministerul de Finanţe în bugetul acestui an”.

O altă problema ridicată de Erika Stanciu a fost cea legată de Catalogul Naţional al Pădurilor Virgine ”care ar trebui să ne ajute să protejăm cele 200.000 de hectare de păduri virgine care ne-au mai rămas. Este o crimă dacă pierdem şi aceste suprafeţe. Încă mai putem spune că suntem cea mai bogată ţară din acest punct de vedere, dar dacă nu luăm măsuri urgenţe, nu vom mai avea aceste valori fantastice”.