Curtea Constituţională a Germaniei dă undă verde acordului comercial CETA

Curtea Constituţională a Germaniei şi-a dat acceptul pentru ca guvernul să aprobe acordul de comerţ liber între UE şi Canada. Opozanţii susţin că acordul CETA va submina drepturile democratice.
Mii de oameni protestează împotriva CETA şi TTIP în Bruxelles, 20 septembrie 2016. (Captură Foto)
Andrei Popescu
13.10.2016

După decizia de joi a instanţei supreme a Germaniei, Berlinul este acum liber să semneze Acordul Economic şi Comercial Cuprinzător (CETA) la o întâlnire ce va avea loc săptămâna viitoare în Bruxelles între miniştrii UE ai comerţului.

Emiţându-şi decizia în mai puţin de 24 de ore după ascultarea argumentelor, instanţa de la Karlsruhe a decis, în orice caz, că guvernul trebuie să semneze acordul controversat între UE şi Canada numai cu condiţia ca Germania să se poată retrage din CETA, dacă este forţată să facă acest lucru, printr-o hotărâre ulterioară dată de Karlsruhe.

Opozanţii acordului – inclusiv grupurile pentru drepturile omului Campact, Foodwatch şi More Democracy – se tem că CETA va submina drepturile lucrătorilor şi mediul înconjurător, precum şi standardele consumatorului. Opozanţii au strâns semnături de la aproximativ 190.000 de germani pentru susţinerea plângerii lor.

Ei au declarat în instanţă, că acordul va submina Constituţia germană întrucât nu permite parlamentarilor să interpreteze acordul sau să voteze împotriva acestuia. Ministrul german al Economiei, vicecancelarul Sigmar Gabriel, a apărut de asemenea miercuri la Curtea Constituţională pentru a susţine CETA, avertizând că reputaţia Germaniei va fi deteriorată dacă va afecta acordul. “Nu vreau să mă gândesc la consecinţele cu care s-ar confrunta Europa”.

Joi, Gabriel a declarat că este “foarte mulţumit” de decizia instanţei, iar condiţiile impuse de judecători ar putea fi îndeplinite “relativ uşor” de către guvern. El a descris decizia ca un “pas major” către o ratificare a CETA, care în opinia lui, va oferi în cele din urmă unele reguli globalizării şi, de asemenea, protejează împotriva unui acord comercial nefavorabil între UE şi SUA.

Ca şi în cazul Parteneriatului Transatlantic pentru Comerţ şi Investiţii (TTIP) dintre SUA şi UE, apologeţii CETA susţin că acesta va elimina taxele vamale şi barierele non-tarifare şi astfel vor fi stimulate exporturile şi economia. În schimb, opozanţii se tem de renunţarea la standardele europene în domenii precum alimentaţia sau agricultura, de puterile discreţionare date marilor corporaţii şi de pierderea locurilor de muncă.

Cel mai controversat aspect al TTIP, cât şi al CETA, sunt aşa numitele mecanisme de soluţionare a litigiilor dintre investitori şi state (ISDS), clauze ce permit corporaţiilor să conteste în faţa unor curţi internaţionale de arbitraj private legile naţionale care nu le convin. De exemplu, dacă un Parlament naţional votează o lege ce ar afecta o investiţie şi profitul unei companii, aceasta din urmă ar avea dreptul să intenteze un proces împotriva statului pe motiv că-i sunt încălcate interesele. Procesele vor fi judecate nu de instanţe de judecată naţionale, ci de o Curte de Arbitraj. Deciziile acestor Curţi de Arbitraj nu pot fi atacate cu apel şi presupun, de regulă, penalităţi foarte mari pentru guverne.

Temeri în privinţa CETA există şi în alte ţări UE. Cancelarul austriac Christian Kern a declarat că decizia Curţii Constituţionale germane va influenţa puternic poziţia ţării asupra acordului CETA.

Kern a precizat că decizia Austriei va depinde de asemenea şi de negocierile continue dintre UE şi Canada privind o declaraţie de însoţire a acordului. Canada a subliniat că declaraţia nu va adăuga elemente noi la acord.

În Belgia, Parlamentul regiunii Wallonia a adoptat în luna aprilie o rezoluţie de opoziţie a ratificării CETA. Mişcarea a fost urmată de Bruxelles în luna iulie, însemnând că Belgia nu poate da undă verde acordului la următoarea întâlnire a Consiliului UE.

O rezistenţă puternică la CETA este de asemenea înregistrată în Slovenia, Ungaria şi România. Bucureştiul a declarat că suportul său este condiţionat de încheierea unui acord separat cu Ottawa prin care să se ridice vizele de călătorie pentru cetăţenii români.

Acordul dintre UE şi Canada este, de asemenea, considerat ca un element de ajutor pentru crearea cadrului necesar încheierii acordului TTIP, care înfruntă o opoziţie şi mai puternică de ambele părţi ale Atlanticului.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
O presă independentă nu poate exista fără sprijinul cititorilor