Danemarca, Norvegia şi Islanda suspendă vaccinarea cu AstraZeneca după rapoarte privitoare la formarea de cheaguri de sânge

Autorităţile agenţiilor de sănătate din Danemarca, Norvegia şi Islanda au suspendat, joi, utilizarea vaccinurilor COVID-19 produse de firma AstraZeneca, ca urmare a rapoartelor privind formarea de cheaguri de sânge la unele persoane vaccinate.

Anterior, Austria încetase să mai folosească un lot de vaccinuri AstraZeneca după ce a început o anchetă privind decesul cauzat de probleme legate de coagularea sângelui şi embolii pulmonare.

Cu toate acestea, agenţia europeană EMA, care supervizează folosirea medicamentelor, a declarat că beneficiile vaccinului depăşesc riscurile şi că vaccinul poate să fie administrat în continuare.

Nu este prima oară când vaccinul produs de AstraZeneca ajunge în paginile ziarelor. Pe 25 ianuarie, publicaţia germană Handelsblatt a afirmat că eficacitatea produsului este de numai 8% pentru persoanele din grupa de peste 65 de ani, în pofida faptului că nu a citat niciun studiu în acest sens, amintind doar de o informaţie a guvernului german. Materialul a fost aruncat în aer a doua zi de un comunicat al guvernului federal al cărui Minister al Sănătăţii a transmis că “nu poate confirma rapoartele recente legate de eficacitatea redusă a vaccinului AstraZeneca”, adăugând că nu are date suficiente şi că nu recomandă administrarea vaccinului la grupa de vârstă peste 65 de ani, din motive de eficacitate necunoscută.

O zi mai târziu, Handelsblatt a publicat un studiu efectuat de Institutul "Robert Koch", care însă avea o marjă de eroare imensă, din care nu se puteau trage concluzii.

Toată această bătălie s-a produs a doua zi după ce agenţia europeană a permis folosirea vaccinului AstraZeneca în Europa.

Cu toată lipsa de date care să sprijine sau să infirme teoria, tema a fost reluată după câteva zile de preşedintele francez Emmanuel Macron, care a afirmat acelaşi lucru: eficacitatea vaccinului produs de firma britanică este mult prea mică pentru grupa peste 65 de ani.

Este cunoscută existenţa unui număr mic de cazuri - relativ la totalul de persoane vaccinate - care au manifestat efecte secundare serioase, sau chiar moartea, survenite mai ales la persoanele de peste 85 ani după administrarea vaccinurilor, iar acest fenomen a fost observat la toate vaccinurile prezente pe piaţă.

Danemarca a suspendat folosirea produsului AstraZeneca timp de două săptămâni, după ce o femeie în vârstă de 60 de ani, căreia i s-a administrat o doză din acelaşi lot folosit în Austria, a format un cheag de sânge şi a murit, au spus autorităţile daneze de sănătate.

Răspunsul Danemarcei a fost, de asemenea, determinat de rapoarte „despre posibile efecte secundare grave” din alte ţări europene, deşi nu au fost citate informaţii specifice.

„În prezent nu este posibil să se concluzioneze dacă există o legătură. Acţionăm imediat şi trebuie să investigăm temeinic", a declarat ministrul Sănătăţii, Magnus Heunicke pe Twitter.

Vaccinul ar fi suspendat timp de 14 zile în Danemarca.

„Aceasta este o decizie de avertizare”, a declarat Geir Bukholm, directorul de prevenire şi control al infecţiilor la Institutul de Sănătate Publică din Norvegia (FHI), într-o conferinţă de presă.

FHI nu a spus cât va dura suspendarea.

„Aşteptăm informaţii pentru a vedea dacă există o legătură între vaccinare şi acest caz legat de cheagul de sânge”, a precizat Bukholm.

Islanda a suspendat, joi, folosirea vaccinului spunând că aşteaptă rezultatele unei investigaţii efectuate de EMA. Italia, tot joi, a declarat că va suspenda utilizarea unui lot AstraZeneca diferit de cel utilizat în Austria.

Unii experţi în sănătate au spus că există puţine dovezi care să sugereze că vaccinul AstraZeneca nu ar trebui administrat şi că respectivele cazuri privitoare la cheagurile de sânge corespund cu rata acestor cazuri la populaţia generală.

"Problema cu rapoartele spontane de reacţii adverse suspectate la un vaccin constă în dificultatea enormă de a distinge un efect cauzal de o coincidenţă", a declarat pentru Reuters Stephen Evans, profesor de farmacoepidemiologie la London School of Hygiene & Tropical Medicine.

Evans a adăugat că boala COVID-19 a fost foarte puternic asociată cu probleme de coagulare a sângelui.

Până în prezent, peste 11 milioane de doze de vaccin AstraZeneca au fost administrate în Marea Britanie.

AstraZeneca a menţionat pentru Reuters într-o declaraţie scrisă că siguranţa vaccinului său a fost studiată pe larg în cadrul studiilor la om, iar datele analizate de colegi au confirmat că în general a fost bine tolerat.

Producătorul de medicamente a declarat săptămâna aceasta că nu au existat „evenimente adverse grave confirmate asociate cu vaccinul”, subliniind că este în contact cu autorităţile austriece şi că va susţine pe deplin ancheta lor.

Autoritatea de reglementare a medicamentelor din Uniunea Europeană, EMA, a declarat, miercuri, că până în prezent nu există nicio dovadă care să lege AstraZeneca de cele două cazuri din Austria.

Acesta a spus că numărul evenimentelor tromboembolice - marcate de formarea cheagurilor de sânge - la persoanele care au primit vaccinul AstraZeneca nu a fost mai mare decât cel observat la populaţie, în general, cu 22 de cazuri raportate în cadrul celor 3 milioane de persoane care au primit doza.

EMA a declarat că a înţeles că decizia luată de Danemarca şi Norvegia este o măsură de precauţie. Alte patru ţări - Estonia, Lituania, Luxemburg şi Letonia - au oprit inoculările din lotul problematic în timp ce investigaţiile continuă, a precizat EMA.

Lotul de 1 milion de doze a ajuns în 17 ţări din UE.

Autorităţile suedeze au declarat că nu au găsit suficiente dovezi pentru a opri vaccinarea cu produsul AstraZeneca. "Nu există nimic care să indice că vaccinul cauzează acest tip de cheaguri de sânge", a declarat Veronica Arthurson, şefa siguranţei medicamentelor la Agenţia Suedeză pentru Produse Medicale, la o conferinţă de presă.

Agenţia daneză pentru medicamente a declarat că a lansat o investigaţie asupra vaccinului împreună cu agenţiile corespunzătoare din alte ţări ale UE şi EMA.

Până în prezent, 138.148 de danezi au primit vaccin AstraZeneca, la o populaţie de 5,8 milioane. Danemarca foloseşte şi vaccinuri şi de la Pfizer-BioNTech şi Moderna, şi urmează să primească 2,6 milioane de doze de la AstraZeneca în lunile următoare.

Autoritatea sanitară din Danemarca a afirmat că data finală la care se aşteaptă ca toţi danezii să fie vaccinaţi complet va fi amânată cu patru săptămâni - până la 15 august.

Spania a declarat, joi, că până acum nu a înregistrat niciun caz de cheaguri de sânge legate de vaccinul AstraZeneca şi că va continua administrarea vaccinurilor.

Autoritatea de reglementare a drogurilor din UE a aprobat, joi, vaccinul Johnson & Johnson împotriva virusului Wuhan, care are avantajul că nu necesită rapel.