Dr.Cristian Pîrvulescu: "Până unde putem merge în încercarea de a găsi soluţii economice?"

Domnul Cristian Pîrvulescu
Domnul Cristian Pîrvulescu (Prin bunavointa domnului Cristian Pîrvulescu)

Oraşul Bistriţa se confruntă cu o situaţie nemaiîntâlnită în niciun oraş din Europa: amplasarea în fosta cetate medievală a unei statui a fostului lider comunist chinez Deng Xiaoping. Fost preşedinte al Republicii Populare Chineze, acesta este cunoscut pentru că a ordonat folosirea tancurilor şi a armelor de foc împotriva manifestanţilor neînarmaţi în Piaţa Tiananmen din Beijing în iunie 1989, că a permis nomenclaturii comuniste şi cercurilor de putere să se îmbogăţească rapid, cerându-le în schimb loialitate absolută faţă de Partid şi pentru politica unui singur copil în familie.

Ziarul Epoch Times doreşte să aducă în dezbaterea opiniei publice, decizia Consiliului Municipal din Bistriţa de a-i ridica o statuie fostului lider comunist Deng Xiaonping.

În acest context, domnul Cristian Pîrvulescu, preşedintele Asociaţiei ProDemocraţia, a avut amabilitatea să ne răspundă la întrebarea: "Ce ne puteţi spune despre faptul că autorităţile locale din Bistriţa şi-au dat acordul de principiu pentru amplasarea în oraş a unei statui a liderului comunist chinez Deng Xiaoping?"

Domnul Cristian Pîrvulescu: Se pare că problema comunismului este absolut secundară în raport cu interesele economice. Probabil că autorităţile locale şi-au imaginat că o asemenea statuie va aduce investitorii chinezi în Bistriţa, iar Bistriţa va deveni un nou Shanghai. Sigur că este o naivitate. Pe de altă parte, rămâne o problemă morală şi politică: până unde putem merge în încercarea de a găsi soluţii economice ?

Din punctul meu de vedere, argumentele de tip economic nu pot în niciun caz să stea în faţa argumentelor morale şi politice. Dincolo de rolul lui Deng Xiaoping în înăbuşirea primăverii de la Beijing din 1989, nu trebuie să uităm politicile pe care China le impune pe persecutarea tibetanilor, a uigurilor, lipsa de respect faţă de drepturile omului.

Şi unii din România sunt dispuşi sau nu sunt dispuşi să închidă ochii la nerespectarea unor principii esenţiale ale democraţiei? Dacă răspunsul este da, atunci cred că ar trebui interogat şi electoratul din Bistriţa în legătură cu acest subiect şi aş vedea un bun subiect de referendum local privind ridicarea acestei statui.

Reporterul: Cum ar putea să se oprească aceste iniţiative?

Dl Cristian Pîrvulescu: Poate fi oprită acesta iniţiativă, strângând semnături care să ceară autorităţilor din Bistriţa să renunţe la acest proiect. Probabil că se va spune că China va fi afectată de acest lucru. Cred că românii trebuie să găsească forţa să-şi susţină convingerile în faţa succeselor economice absolut trecătoare ale Chinei.

Reporterul: Ce ar trebui întreprins pentru a nu mai exista asemenea iniţiative ?

Dl Cristian Pîrvulescu: Educaţia. Acesta este răspunsul: educaţia civică.

Vreau să vă dau un exemplu. Participarea României la Olimpiada de la Beijing a fost din punctul meu de vedere inadmisibilă. Am fost unul dintre cei care am susţinut că din punctul de vedere al drepturilor omului ar trebui impuse sancţiuni împotriva Chinei. Dar aceasta nu a fost nici poziţia altor state.

Dar nici măcar prezenţa lui Dalai Lama în România nu a fost foarte apreciată de autorităţile române. Deci avem o problemă la nivel mult mai înalt decât cea a autorităţilor locale din Bistriţa legate de relaţiile cu China.

Sper ca situaţia economică a României se va schimba radical referitor la îmbunătăţirea relaţiilor cu China.

Ar fi nevoie de o politică structurată de educaţie în acest moment faţă de drepturile omului, precum şi campanii naţionale care să atragă atenţia în legătură cu nerespectarea drepturilor omului.

În ceea ce priveşte educaţia civică în România, ar fi nevoie de o politică structurată de educaţie în acest moment faţă de drepturile omului spre democraţie încă de la o vârstă fragedă, precum şi campanii naţionale care să atragă atenţia în legătură cu nerespectarea drepturilor omului.

Din păcate în societatea românească politica drepturilor omului este mai precară, şi în acest sens ne putem gândi şi la lipsa de solidaritate cu Siria, unde este vorba pur si simplu de genocid.

Deci cu siguranţă este nevoie de o schimbare de generaţii, va trebui să mai treacă probabil 2 generaţii şi eforturi susţinute pentru a creşte sensibilitatea Guvernului privind drepturile omului.

Dar nu trebuie să ne dezarmăm, va trebui să continuăm şi în cazul acesta, o campanie de strângere de semnături ar fi o foarte bună formulă de a sensibiliza opinia publică românească.

Reporterul: Vă mulţumim .


Cristian Pîrvulescu este conferenţiar universitar doctor la Facultatea de Ştiinţe Politice, Catedra de Sociologie din cadrul Şcolii Naţionale de Studii Politice şi Administrative. Din 2005 este decan al Facultăţii de Ştiinţe Politice.

A efectuat numeroase stagii de specializare în străinătate: Institutul de Studii Politice şi Fundaţia Naţională de Ştiinţe Politice din Paris (1995), CESI, Paris (1998), Universitatea Paris X–Nanterre (1998, 2001), CEFIPA, Paris (1999), Institutul German pentru Politică şi Securitate Internaţională, Berlin şi IGMedien, Stutgart (2001), Departamentul de Ştiinţe Politice al Universităţii din Amsterdam, Olanda (2002), SUA (2003).

A coordonat programe de cercetare importante: Partide politice şi orientări doctrinare în România anilor ’90 (1995-1998), Democraţie şi multiculturalism (1999-2000), programul european Moress – segmental românesc (2002-2005).

A scris zeci de articole şi studii, multe dintre acestea fiind publicate în paginile revistei Sfera Politicii. Alte publicaţii cu caracter ştiinţific au apărut în ediţii ale Barometrului de Opinie Publică, Fundaţia pentru o Societate Deschisă şi Le monde diplomatique. Este autorul cărţilor: “Politici şi instituţii politice” (2000, 2002) “Partide şi sisteme de partide” (2000, 2007), “Ştiinţa politică” (2001), “Manual de filozofie” (coordonatori :Adrian Miroiu, Doina Ştefănescu) (2003, 2004, 2005, 2006). Între 1999 – 2005 a fost membru al juriului Barometrului de Opinie Publică, cercetare bianuală realizată de Fundaţia pentru o Societate Deschisă.

Din 1999 este preşedinte al Asociaţiei ProDemocraţia. Din 2003 este moderator al Dialogurilor politice organizate de Clubul Prometheus. Din 2004 este preşedinte al AIRUE (Asociaţia pentru Integrarea României în Uniune Europeană), reţea de organizaţii româneşti şi europene cu o puternică amprentă sindicală. Este membru fondator al Asociaţiei de Ştiinţe Politice şi al Societăţii de Ştiinţe Politice. Din 1996 este membru al Asociaţiei Române de Sociologie. Din 2007 este membru în Comitetul Economic şi Social European.