Efectele adverse ale aspirinei

Este bine cunoscut faptul că durerea reprezintă o reacţie de protecţie a organismului uman. Senzaţia de durere ne atenţionează asupra greşelilor comise, ne avertizează şi, simultan, ne învaţă. Şi chiar dacă cunoaştem perfect aceste lucruri, ori de câte ori este posibil, încercăm să alungăm durerea şi să o ţinem la distanţă cu ajutorul unor medicamente anti-inflamatorii, cum ar fi aspirina.

De fapt, durerea participă la mecanismul de feedback al organismului nostru, pentru a ajuta creierul să evalueze gradul de leziune sau traumă obţinută. Aceasta este modalitatea în care corpul estimează eventualele dimensiuni ale ”reparaţiilor” necesare, precum şi durata procesului de recuperare. Când blocăm acest feedback, luând medicamente împotriva durerii, nu conştientizăm că, în realitate, vindecarea va dura mai mult, iar cicatricile vor fi mai evidente.

Se spune că un prieten adevărat îţi doreşte doar binele şi în mod sigur îţi va indica greşelile pe care le comiţi. În schimb, inamicul îţi va ”acoperi ochii” prin linguşire şi te va ”calma” în mod artificial. Nu acţionează şi aspirina în mod similar?

Edemul, febra şi durerea reprezintă efecte normale ale traumelor şi infecţiilor. În ultima vreme, totuşi, recurgem mult prea des la efectul ”salvator” al preparatelor anti-inflamatorii.

Spre exemplu, în cazul unor infecţii, sistemul imunitar produce proteine pirogene care acţionează asupra hipotalamusului din creier, provocând o creştere a temperaturii corpului. În rezultat, creşte capacitatea limfocitelor T, se atenuează efectele periculoase ale citokinelor şi se inhibă activitatea agenţilor patogeni. Aceste procese naturale ne oferă multiple avantaje importante.

Garth Dixon de la University College din Londra a studiat efectele temperaturii corporale asupra agentului cauzator de meningită (Neisseria meningitidis B). Savantul a comparat numărul de bacterii din probele de sânge colectate de la pacienţii cu o temperatură normală a corpului şi de la cei cu o temperatură ridicată (40°C). S-a constatat că numărul de bacterii s-a micşorat cu aproape 90%, în cazul mai multor ore de febră. Analizele efectuate demonstrează, de asemenea, că o temperatură ridicată ce însoţeşte un proces infecţios, este asociată cu o rată mai mare de supravieţuire.

Ridicarea temperaturii corporale şi senzaţia de durere sunt manifestări ale unui proces inflamator normal. Luând aspirina, ne privăm organismul de aceste atuuri.

Iniţial, ingredientul activ din aspirină (acidul acetilsalicilic), era extras din scoarţa de salcie. Ulterior, însă, lobby-ul farmaceutic a transformat analogii sintetici ai aspirinei într-o sursă importantă de venituri. În prezent, se crede că administrarea unei pastile de aspirină pe zi poate fi utilă pentru prevenirea afecţiunilor cardiovasculare recidivante. Cu excepţia acestui fapt, cei care nu au simptome de boli de inimă, nu trebuie să ia aspirină în scopuri profilactice.

Un studiu, publicat în revista Lancet, a prezentat rezultatele a şase teste de control ale acţiunii aspirinei. După ce au examinat un grup de 95.000 de oameni, oamenii de ştiinţă au ajuns la concluzia că administrarea aspirinei în cazul persoanelor care nu suferă de boli cardiace, este inutilă, iar în unele cazuri, chiar periculoasă.

Oricine ia aspirină, trebuie să se informeze asupra efectelor negative ale acestui remediu mediamentos. Aspirina implică un şir de riscuri de dezvoltare a unor complicaţii serioase, cum ar fi: hemoragia, ulcer gastric, leziuni renale, crampe abdominale, vindecarea lentă a rănilor, vânătăi, degenerescenţă maculară, etc. Aspirina distruge, de asemenea, acidul folic, vitamina C şi unele microelemente din organism.

În plus, femeile însărcinate nu trebuie să utilizeze medicamente anti-inflamatorii. Potrivit Emax Health, cu referire la studiul realizat de cercetătorii de la Universitatea din Montreal, preparatele anti-inflamatorii, cum ar fi ibuprofenul, cresc riscul de avort spontan cu 240%.

Aspirina poate cauza, de asemenea, deservicii enorme sănătăţii copiilor. După ce s-a demonstrat ştiinţific că aspirina poate provoca sindromul Reye la copii, doctorii au introdus în recomandările lor un alt medicament anti-inflamator - acetaminofenul. Însă, conform unui studiu publicat în "Jurnalul alergiei clinice şi experimentale", paracetamolul este asociat cu o probabilitate sporită de dezvoltare a astmului în cazul copiilor. Potrivit NaturalNews, mulţi experţi sunt convinşi de faptul că anume paracetamolul se face responsabil de răspândirea necontrolată a epidemiei de astm şi, eventual, a autismului.

În concluzie, putem afirma că aspirina, similar altor preparate medicamentoase anti-inflamatorii, este departe de a fi inofensivă şi nu se recomandă administrarea acesteia decât în cazul existenţei unor indicaţii clare ale specialiştilor.