Emmanuel Macron ales preşedinte al Franţei. Marine Le Pen îşi recunoaşte înfrângerea

UPDATE 3: Candidatul de centru Emmanuel Macron devine cel mai tânăr preşedinte al Franţei, arată sondajele de la ieşirea de la vot, citate de mass media internaţională.

La scurt timp după închiderea secţiilor de votare în marile oraşe ale Franţei, la ora locală 6 p.m. (9 p.m. ora României), au fost publicate sondaje care îi acordau lui Macron 65% dintre voturi, iar Marinei Le Pen 35%, potrivit rapoartelor Reuters.

Agenţia de ştiri AFP a susţinut că Macron a obţinut 65,5%, iar Le Pen 34,5%.

Le Pen şi-a recunoscut înfrângerea şi l-a sunat pe adversarul său ca să-l felicite pentru câştigarea alegerilor, potrivit DPA.

* * *

UPDATE 2: Pe baza unor sondaje efectuate în timpul alegerilor prezidenţiale de duminică, candidatul de centru Macron ar avea un avans considerabil în faţa oponentei sale, Marine Le Pen, a precizat televiziunea belgiană RTBF, citată de agenţia de ştiri DPA.

De asemenea, prezenţa la vot la ora locală 17:00 era de 65,3%, adică sub nivelul de 71,96% înregistrat la aceeaşi oră în turul doi al alegerilor din 2012, arată un comunicat al Ministerului francez de Interne.

* * *

UPDATE 1: La ora prânzului, prezenţa la vot se ridica la 28,23%, mai scăzută decât în urmă cu cinci ani, dar aproximativ egală celei din prima rundă, potrivit rapoartelor Reuters şi AFP.

Franţa îşi alege următorul preşedinte în această duminică, după o campanie prezidenţială care a scos în evidenţă o diviziune adâncă în sânul societăţii.

Noul preşedinte - fostul ministru al economiei Emmanuel Macron sau lidera de extremă dreapta Marine Le Pen - se vor confrunta cu sarcina dificilă de a unifica ţara.

În prima rundă de votare, Macron a obţinut mai multe voturi decât Le Pen şi, după o dezbatere tensionată desfăşurată miercuri, sondajele arată că cetăţenii francezi îl consideră pe Macron mai convingător decât pe rivala sa Le Pen.

Le Pen a promis că va scoate Franţa din zona euro şi va organiza un referendum pe tema apartenenţei la Uniunea Europeană, în timp ce Macron a pus accentul pe meritele unităţii europene şi al rolului Franţei în bloc.

Macron a păstrat un avantaj de aproximativ 20% în faţa Marinei Le Pen, dar analiştii au avertizat împotriva celebrării timpurii a unei victorii, ţinând cont de predicţiile false ale sondajelor cu privire la alegerile prezidenţiale din SUA de anul trecut sau la referendumul pentru Brexit.

Alegătorii francezi din SUA şi Canada şi-au depus buletinele de vot sâmbătă.

Vineri seară, cu doar două zile înaintea rundei finale, echipa de campanie a lui Macron a declarat că a fost victima unui atac cibernetic masiv şi coordonat. Echipa de campanie a precizat într-o declaraţie că, în urmă cu câteva săptămâni, au fost piratate comunicaţii interne şi documente financiare, care acum sunt distribuite pe reţelele sociale. Staff-ul a menţionat că, indiferent cine s-ar afla în spatele acestei scurgeri de informaţii, a urmărit „să semene îndoială şi dezinformare” înaintea alegerilor de astăzi.

Comisia electorală prezidenţială a Franţei a cerut mass mediei să se abţină de la a publica conţinutul e-mailurilor piratate, în condiţiile în care o astfel de mişcare ar putea duce la acuzaţii penale. De asemenea, echipa de campanie a lui Macron a adăugat că mai multe documente false au fost amestecate cu documente furate din e-mailurile campaniei.

Un incident similar, deşi la o scară mai mare, a avut loc anul trecut în timpul campaniei prezidenţiale americane, când website-ul WikiLeaks a publicat un număr impresionant de e-mailuri de pe contul Gmail al şefului echipei de campanie a democraţilor, John Podesta. Unele dintre ele conţineau referinţe la evenimente "bizare". Democraţii americani au acuzat Rusia că "a pus mâna" pe acele emailuri şi le-a înmânat WikiLeaks spre publicare, cu scopul de a-l ajuta pe candidatul republican Donald Trump să obţină victoria prezidenţială.