Evoluţia "selfie"-ului

Parmigianino
Parmigianino (Wikipedia)

Pornind de la definiţia selfie-urilor, adică o fotografie autoportret realizată digital şi postată pe reţelele de socializare, am putea să ne ducem cu gândul la autoportretele unor mari pictori din istoria artei şi să deducem că selfie este departe de a fi o invenţie a secolului 21. Este suficient să privim ciudatul autoportret în oglindă convexă al lui Parmigianino - renumit pictor al Renaşterii, pictat pe un oval de lemn, ca să rămânem pe gânduri.

Mai târziu, în istorie, regăsim în Philadelphia un autoportret făcut de chimistul şi pionier în arta fotografică, Robert Cornelius, în urmă cu 175 de ani, în magazinul familiei sale, folosind o cameră foto. Nu l-a numit selfie, ci „The first light picture ever taken, 1839” – „Prima imagine făcută de unul singur vreodată, 1839." Cronologic mai apoi descoperim pe: Joseph Byron, fondatorul “Byron Company photographic studio” care îşi face un selfie în 1909; Ducesa Anastasia a Rusiei, în 1914; regizorul scenaristul şi producătorul de film american Stanley Kubrick, câştigător al premiului Oscar, şi-a făcut un selfie în 1949; Colin Powell, secretar de stat al SUA, în 1950; Hunter S. Thomposn jurnalist şi autor american, în 1960; fotograful Tony Ray-Jones, în 1965; fotojurnalistul Terry Fincher, 1966; poetul american Allen Ginsberg a făcut o fotografie-autoportret în 1985.

Ne apropiem astfel de selfie- urile din zilele noastre. Dar nu înainte să aducem în discuţie pe astronautul american Buzz Aldrin care a făcut primul selfie din spaţiu, în 1966.

Popularitatea pozelor de tip selfie în rândul utilizatorilor de reţele sociale, dezvoltând o mulţime de tipuri de astfel de poze, de la selfie-ul simplu, în care apare chipul persoanei, până la fotografii care pun în valoare podoaba capilară, posteriorul, surprind un cuplu, ori chiar forme controversate de selfie, în care adolescenţi se pozează în tot feluri de situaţii.

Peste 40% dintre persoanele cu vârsta cuprinsă între 18 şi 34 de ani îşi fac cel puţin un selfie în fiecare săptămână, iar femeile realizează de 1,3 ori mai multe fotografii de tip autoportret decât bărbaţii. De asemenea, mulţi dintre cei care îşi fac selfie-uri le editează înainte de a le publica. Potrivit unor studii, bărbaţii care public foarte des selfie-uri pe reţelele de socializare sunt mai predispuşi să dea semne de psihopatie, o tulburare a personalităţii, caracterizată prin comportament anti-social, au o tendinţă mai mare să fie narcisişti şi auto-obiectivi. Dar şi mult mai atrăgători. Studiul publicat în revista "Personalitate şi Diferenţe Individuale", a confirmat de asemenea o credinţă populară conform căreia cei care share-uiesc selfie-urile lor pe internet au tendinţa de a fi narcisişti. Mai mult, narcisismul şi auto-obiectivarea sunt strâns legate şi de persoanele care îşi editează pozele înainte să le publice online.

„Oamenii sunt din ce în ce mai relaxaţi cu ideea de a împărtăşii detalii intime, chiar foarte personale, pe măsură ce reţelele sociale devin din ce în ce mai populare”, consideră psihologul Chris Chesher, lector în cultură digitală în cadrul Universităţii din Sidney, în Australia. Acesta spune că platforme sociale precum Facebook există deja de câţiva ani buni, aşa că regulile nescrise sau aşteptările în privinţa modului în care trebuie folosite au fost deja stabilite. Dar lucrurile nu stau la fel şi în cazul Instagram, unde utilizatorii încă experimentează şi regulile de conduită sau ceea ce este acceptabil încă nu a fost stabilit, mai spune psihologul Chris Chesher, lucru care contribuie la această frenezie a postării de selfie. Chesher explică faptul că popularitatea selfie-urilor se poate explică şi prin faptul că utilizatorii deţin controlul total al propriei imagini, a felului în care aleg să apară într-o fotografie, ceea ce implică un anumit raport de putere, spre deosebire de momentele în care alte persoane le fac poze iar controlul le aparţine acestora.

Şi astfel ne-am trezit cu un cuvânt nou în dicţionar, ba mai mult cuvântul (de origine engleză) selfie a fost declarat de către Oxford English Dictionary, în noiembrie 2013, ca fiind cuvântul anului.