Expert Forum: Care ar fi costurile îndepărtării României de Occident

Matei Dobrovie
07.02.2014

alte articole

Conferinţa EFOR, ” Costurile desprinderii de occident. Vest sau Est ?” (Epoch Times România)
Matei Dobrovie
07.02.2014

Creşterea economică, democraţia şi statul de drept nu sunt ireversibile, la fel cum nu este nici opţiunea pro-europeană şi pro-occidentală a României, se arată în raportul anual al Expert Forum publicat ieri. Autorii trag un semnal de alarmă asupra multiplelor derapaje ale noii puteri: de la atacuri grave la adresa juştiţiei şi a statului de drept, la revizuirea netransparentă şi inutilă a Constituţiei şi până la regionalizarea eşuată, transformată într-o întărire a judeţelor, sau incapacitatea de absorbţie a fondurilor europene.

În deschiderea conferinţei de lansare a raportului, Andrei Pleşu, prezent ca invitat special la eveniment, a făcut o pledoarie convinsă pentru opţiunea pro-occidentală a României, care în opinia sa este „cea mai normală şi cea mai profitabilă economic”. El a arătat că în momentul aderării la UE, majoritatea populaţiei României susţinea aderarea din motive economice, sperând la un trai mai bun. În prezent însă argumentul economic nu mai este atât de important şi au început să prevaleze tendinţe naţionale, autonomiste.

Pleşu consideră că locul României este în Occident, „unde s-au format Eminescu, Iorga şi Maiorescu şi mulţi alţii iar dacă nu ne apropiem de Europa, vom fi înghiţiţi de marele spaţiu eurasiatic”. Totuşi scriitorul admite că modelul occidental nu trebuie tratat cu idolatrie şi că „nici Europa, euro şi Occidentul nu sunt aşezate, iar UE are multe carenţe de sistem”.

La rândul ei, Laura Ştefan, expertă anti-corupţie la EUFOR, a trecut în revistă derapajele grave ale USL: atacuri la adresa judecătorilor şi procurorilor, imixtiunea în justiţie de exemplu în dosarul fraudei la Bac de la liceul Bolintineanu în care premierul dădea instrucţiuni, eliminarea procurorului Papici după finalizarea dosarului Dragnea, modificarea Codului Penal şi a celui de procedură penală.

Experta a susţinut că revizuirea Constituţiei nu se impunea, motivând prin „faptul că toată lumea se ceartă nu ţine de Constituţie, ci de persoanele care ocupă cele mai înalte funcţii în stat iar bunul simţ al acestora nu poate fi legiferat”. Ştefan a mai arătat că n-a existat un text de la care să plece dezbaterea publică despre noua lege fundamentală, ci „totul se întâmplă pe repede înainte, cu uşile închise, fără să se prezinte proiectul de modificare societăţii”.

Mai mult, proiectul noii Constituţii creează o supraputere Parlamentul, care devine forul suprem de decizie al ţării, încălcându-se principiul separaţiei şi echilibrului puterilor în stat. Acesta are şi putere de anchetă, orice persoană trebuind să se prezinte în faţa unei comisii parlamentare atunci când e chemată. Preşedintele este scos din sfera executivă iar „Constituţia se transformă într-un cod de procedură penală”. Doar Parlamentul va putea cere anchetarea unui ministru, fapt care aduce atingere independenţei justiţiei şi egalităţii în faţa legii şi impune o superimunitate a miniştrilor . Mai mult, nici un referendum nu va mai putea fi organizat decât cu acordul expres al Parlamentului.

„Atacurile vor continua, iar forţele interne de opoziţie nu sunt suficiente. Pentru a putea reacţiona, şi Vestul are nevoie de nişte standarde. Dacă la momentul aderării n-a existat un standard comun, recent UE a elaborat un prim raport anticorupţie pentru toate ţările. Situaţia nu e roz”, a concluzionat Laura Ştefan.

La rândul ei, Otilia Nuţu, expert în politici de energie şi infrastructură de transport, a arătat cum dezvoltarea economică este strâns legată de libertatea economică, politică şi de statul de drept. În opinia ei, depărtarea României de Occident şi apropierea de China şi Rusia este o non-opţiune deoarece „întreruperea relaţiilor economice cu Vestul ar duce la un dezastru economic care n-ar putea fi compensat de relaţiile cu aceste două ţări”. Nuţu a reamintit că economiile statelor est-europene sunt foarte integrate cu Uniunea Europeană. Pe de altă parte, ea a subliniat că influenţa Rusiei a crescut în statele prost guvernate, cu tendinţe naţionaliste, legi antidemocratice, precum Ungaria şi Bulgaria, care sunt dispuse să se împrumute de la ruşi.

Constituţia se transformă într-un cod de procedură penală. Doar Parlamentul va putea cere anchetarea unui ministru, fapt care aduce atingere independenţei justiţiei şi egalităţii în faţa legii şi impune o superimunitate a miniştrilor . Mai mult, nici un referendum nu va mai putea fi organizat decât cu acordul expres al Parlamentului.

Experta a arătat că în termeni economici, investiţiile directe ale Occidentului în România sunt cifrate la 60 de miliarde de euro, în timp ce Rusia şi China nu se regăsesc în top 30 ţări investitoare în ţara noastră. Mai mult, remitenţele muncitorilor români din Occident s-au ridicat la 5-6 miliarde de euro anual, contribuind cu 2-3% din PIB-ul României.

În cazul în care puterea actuală de la Bucureşti continuă derapajele, „partenerii noştri occidentali ar putea recurge la opţiunea nucleară de tăiere a fondurilor europene sau la restricţii vizând libera circulaţie. Şi ar fi dezastruos dacă ar apărea restricţii de muncă pentru români în Spania şi Italia”, a mai spus Nuţu.

La rândul său, Sorin Ioniţă, preşedintele Expert Forum, a analizat calitatea angajamentului european al României. El s-a referit la „reforma administrativ-teritorială, aşa zisa regionalizare, care după blocarea noii Constituţii s-a transformat într-o întărire a judeţelor, o tendinţă contrară celei din toate statele europene, „unde se poartă nivelul de cooperare între municipii şi fuziunile de comune în spaţiul rural pentru a presta în comun servicii şi pentru a avea o productivitate mai bună”. În România în schimb, în comunele transformate în oraşe s-au dublat impozitele şi au crescut cheltuielile bugetare cu salariile funcţionarilor locali.

Referitor la rata de absorbţie a fondurilor europene, Ioniţă a arătat că aceasta a fost de 33%, în medie, în perioada 2007-2013, dar că România are mari lacune în ceea ce priveşte strategia de atragere de fonduri pentru următoarea perioadă. Acordul de Parteneriat 2014-2020 propus de guvern Comisiei Europene a fost „un document dezlânat, care nu răspunde întrebărilor puse, ci vorbeşte despre lucruri irelevante, cu tradiţionalele pasaje lungi şi descriptive din strategiile româneşti şi cu foarte puţină analiză şi propuneri concrete din care să reiasă ce doresc autorităţile să facă cu fondurile UE, concret: proiecte, termene, stadiu de pregătire al acestora”.

Preşedintele Expert Forum a concluzionat că „dacă efortul făcut pentru Coduri proaste şi revizuirea Constituţiei ar fi transpus în realizarea unui Acord de parteneriat cu UE bun, ar fi bine”.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
O presă independentă nu poate exista fără sprijinul cititorilor