Noile Coduri aduc zâmbetul pe buzele infractorilor

Crin Antonescu şi Victor Ponta (Epoch Times România)
Andrei Pricopie
02.02.2014

În ciuda tuturor insistenţelor, premierul Victor Ponta nu a dat ordonanţă de urgenţă pentru a face modificările solicitate încă din luna septembrie a anului trecut de DNA şi ICCJ. De la 1 februarie cele două coduri extrem de disputate au intrat în vigoare. Noul Cod Penal şi noul Cod de Procedură Penală aduc o mulţime de beneficii celor care au probleme cu legea: dosare cu prejudicii de zeci de milioane de euro - închise şi sute de deţinuţi - eliberaţi.

Potrivit experţilor, intrarea în vigoare a celor două coduri chiar şi pentru un timp extrem de scurt produce cel puţin cinci efecte ireversibile, în ciuda promisiunii făcute de premierul Victor Ponta că va face „mici ajustări” în cadrul şedinţei de guvern de miercurea care vine.

Chiar dacă vor fi făcute diverse modificări, indiferent cât de mari sau de mici, cele câteva zile cât vor fi în vigoare în această formă sunt mai mult decât suficiente pentru a se aplica principiul legii penale mai favorabile. Practic, judecătorul va fi obligat să ţină cont în judecarea cauzei de prevederile legale care sunt în avantajul inculpatul sau condamnatul, atunci când acesta din urmă solicită eliberarea. Adică, judecătorul va fi nevoit să închidă dosarele care au atins limita de prescripţie ca urmare a pedepselor mai mici prevăzute în noul Cod Penal, va trebui să pună în libertate condamnaţii din aceeaşi cauză, precum şi să dispună eliberarea condiţionată.

Dosare de corupţie închise

„Dacă acest Cod Penal intră în vigoare cu actualele limite de pedeapsă pentru o oră sau 24 de ore, chiar dacă ulterior vor fi modificate, se va aplica principiul legii mai favorabile”, a declarat procurorul şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi.

„Avem două tipuri de efecte, unele derivate din aplicare Noului Cod Penal şi altele derivate de la aplicarea procedurii penale. În privinţa DNA un impact important în va avea aplicarea pedepsei pentru infracţiunea de înşelăciunea cu consecinţe deosebit de grave. Pedeapsa pentru această infracţiune a fost redusă de la 10-20 de ani în vechiul Cod, acum în noul Cod este prevăzută cu un maxim de cinci ani. În plus a fost scoasă noţiunea de consecinţe deosebit de grave din conţinutul acestei infracţiuni.

În toate cauzele DNA care au la bază această infracţiune va interveni prescripţia. Iar pentru cele trimise în judecată de asemenea se va putea aplica prescripţia. Persoanele care au comis asemenea fapte nu vor mai fi sancţionate penal. Apoi părţile vătămate nu îşi mai vor recupera prejudiciile de multe ori vorbim de prejudicii de milioane de euro. De asemenea cheltuielile de judecată nu vor mai fi recuperate de stat.

La DNA sunt 64 de dosare, iar pe rolul instanţelor sunt 12 dosare care se vor prescrie în acest an, iar alte 25 în anul 2015. Acestea sunt exclusiv dosare ce privesc infracţiunea de înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave”, a declarat Kovesi pentru Gândul.

Drept urmare, dosare de corupţie cu prejudicii de zeci de milioane de euro vor trebui închise.

Un număr de 12 cauze aflate pe rolul instanţelor sunt în situaţia de a fi închise în cursul anului 2014, şi 23 în 2015, vor fi închise ca urmare a micşorării limitelor de pedeapsă reglementate de noul Cod Penal. De asemenea, în 64 de dosare aflate în curs de urmărire penală la DNA se va împlini termenul de prescripţie a răspunderii penale din acelaşi motiv.

Este vorba despre dosare în care sunt implicate nume răsunătoare şi care vor fi închise: greii din lumea fotbalului judecaţi în Dosarul Transferurilor (George Copos, Ioan Becali, Victor Becali, Mihai Stoica, Jean Pădureanu, Gheorghe Popescu, Gheorghe Neţoiu şi Cristian Borcea), omul de afaceri Sorin Ovidiu Vîntu în dosarul FNI, Mihai Necolaiciuc în dosarul CFR, Sebastian Ghiţă în dosarul Tracia-Asesoft, Marian Oprişan - dosarul Căprioara, deputatul PSD Miron Mitrea în dosarul privind casa pentru mama sa, Şerban Brădişteanu în dosarul privind mita de 4 milioane euro, Nicolae Popa în dosarul FNI, Marko Atilla în dosarul privind restituirile ilegale, Radu Mazăre şi Nicuşor Constantinescu într-un dosar în care sunt acuzaţi de abuz în serviciu, Codruţ Sereş în dosarul Hidroelectrica, Toma Paul în dosarul privind fraudarea BIR, Vlăsceanu Ion într-un dosar privind afaceri ilegale cu produse petroliere, precum şi Sorin Beraru în dosarul CICO.

Interceptările devin inutile

O altă chestiune problematică este noua prevedere care susţine că folosirii tehnicilor speciale de investigare, precum interceptările comunicaţiilor, pot fi utilizate doar în faza de urmărire penală, ceea ce înseamnă practic că persoana vizată de anchetă este anunţată de dispunerea acestei măsuri.

„Practic, noi trebuie să îl chemăm imediat pe cel cercetat şi să îi prezentăm învinuirile. Vă daţi seama că, ulterior, interceptarea devine inutilă”, a declarat recent şefa DNA.

De exemplu, în cazul miniştrilor, începerea urmăririi penale se poate face doar cu avizul preşedintelui sau al Parlamentului dacă aceştia sunt senatori sau deputaţi. De cele mai multe ori pentru obţinerea unui astfel de acord, în referatul trimis de procurorii la Parlament sunt inserate o serie de stenograme ce conţin convorbiri care susţin acuzaţiile de corupţie pe baza cărora se cere avizul de începere a urmăririi penale. Acum, odată cu intrarea în vigoare a noului Cod, acest lucru nu mai este posibil.

Eliberarea infractorilor

Administraţia Naţională a Penitenciarelor a informat că 400 de infractori şi-au ispăşit pedepse conform prevederilor noului Cod Penal.

”Astfel, până la data de 30 ianuarie 2014, comisiile au analizat un număr de 30.887 dosare ale persoanelor private de libertate. Urmare a acestei analize, s-a constatat că se impune sesizarea instanţelor de judecată, pentru ca acestea să se pronunţe asupra eventualei încetări a executării pedepsei privative de libertate, pentru un număr de aproximativ 400 de cazuri”, au declarat reprezentanţii instituţiei.

Potrivit unor estimări citate de gândul, există alţi 6000 de deţinuţi care pe baza prevederilor noului cod vor putea cere eliberarea condiţionată.

Blocarea dosarelor torţionarilor

Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER) susţine într-o adresă trimisă către Ministerului Justiţiei că în noua lege penală s-a modificat definiţia genocidului, astfel că „noua reglementare este mai restrictivă şi atrage dificultăţi majore în ceea ce priveşte atragerea răspunderii penale a celor care au ucis sute de deţinuţi politici”.

Concret, în articolul privind genocidul nu mai sunt incriminate faptele îndreptate împotriva oricărui tip de colectivităţi, ci doar cele îndreptate împotriva „grupurilor naţionale, etnice, rasiale şi religioase”.

IICCMER a atras atenţia Ministerului Justiţiei că noile prevederi pun în pericol investigarea dosarelor torţionarilor Alexandru Vişinescu şi Ioan Ficior.

Potrivit unor magistraţi, nu ar trebui să fie o problemă ca torţionarii au fost scoşi de la genocid, pentru că fapta se încadrează şi acum la crime împotriva umanităţii.

Unele infracţiuni nu vor mai fi incriminate

O altă prevedere importantă se referă la unele infracţiuni nu vor mai fi incriminate de noul Cod, cum ar fi subminarea economiei naţionale, sau abuzul în serviciu şi neglijenţa.

Potrivit România Liberă, toate persoanele condamnate pentru infracţiuni care au fost eliminate din noul Cod vor ieşi din închisori. Există şi dosare în care cei vizaţi de acuzaţii au fost deja condamnaţi în primă instanţă, iar noile reglementări i-ar putea ajuta să-şi reducă pedeapsa, dacă acuzaţiile ar fi admise definitiv.

După 1 februarie vor ieşi mai repede din închisoare foştii parlamentari PSD Cătălin Voicu, Vasile Duţă, Emilian Cutean.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
O presă independentă nu poate exista fără sprijinul cititorilor