Facebook a partajat mesajele private cu Netflix "timp de aproape un deceniu", potrivit unui proces
(Pixabay.com)
Meta, compania mamă a Facebook, se presupune că a permis Netflix să vadă mesajele private ale utilizatorilor "timp de aproape un deceniu" pentru a ajuta gigantul de streaming să adapteze conţinutul utilizatorilor, potrivit unor afirmaţii făcute într-un nou proces exploziv.
Potrivit documentelor judiciare depuse iniţial în aprilie anul trecut şi desecretizate în cele din urmă la 23 martie, Netflix şi Facebook "s-au bucurat de o relaţie specială" pentru "accesul personalizat" la datele utilizatorilor, pentru care Netflix a plătit peste 100 de milioane de dolari.
Potrivit documentelor depuse:
Până în 2013, Netflix a început să încheie o serie de acorduri "Facebook Extended API" - oferind funcţionalitate extinsă - inclusiv un aşa-numit acord "Inbox API", care permitea accesul programatic al Netflix la căsuţele de primire a mesajelor private ale utilizatorilor Facebook.
În schimbul acestor date, Netflix urma să furnizeze Facebook un raport la fiecare două săptămâni care arăta modul în care utilizatorii interacţionează cu platforma de streaming media.
În august 2013, Facebook a oferit Netflix acces la aşa-numitul "Titan API", un API privat care permitea unui partener aflat pe lista albă să acceseze, printre altele, "prietenii din aplicaţiile de mesagerie şi din afara aplicaţiilor" ale utilizatorilor Facebook.
Procesul colectiv antitrust a fost intentat de Maximilian Klein şi Sarah Grabert, care susţin că cei doi giganţi din Silicon Valley au fost de acord cu "parteneriate şi integrări personalizate care au ajutat la supraîncărcarea modelelor de targetare şi de clasificare a reclamelor Facebook" începând cel puţin din 2011, provenite din relaţia personală dintre Mark Zuckerberg şi co-fondatorul Netflix, Reed Hastings.
"La o lună" după ce Hastings s-a alăturat consiliului de administraţie al Facebook, cele două companii au semnat un "Inbox API" (Application Programming Interface) care a permis Netflix "accesul programatic la căsuţele de primire a mesajelor private ale utilizatorilor Facebook", relatează Daily Mail.
După cum notează Mail, Meta şi alte companii din Silicon Valley au fost obligate să plătească amenzi de milioane de dolari pentru gestionarea defectuoasă a informaţiilor private ale utilizatorilor.
În 2022, Irlanda a amendat Meta cu 265 de milioane de euro după ce date despre mai mult de jumătate de miliard de utilizatori s-au scurs online.
Numele complete, numerele de telefon, locaţiile şi zilele de naştere ale utilizatorilor care au folosit platforma între 2018 şi 2019 au fost scurse online de un "răufăcător" care, potrivit Meta, a exploatat o vulnerabilitate de securitate.
În acelaşi an, Meta a fost de acord să plătească 725 de milioane de dolari pentru a soluţiona un caz de încălcare a securităţii legat de Cambridge Analytica, compania britanică de inginerie în domeniul social media care a fost adusă în lumina reflectoarelor după ce rolul său în votul pentru Brexit şi în alegerile prezidenţiale din 2016, conform Daily Mail.
În 2018, fostul director de tehnologie al Facebook, Mike Schroepfer, a declarat că nu mai puţin de 87 de milioane de utilizatori Facebook au avut informaţiile lor partajate în mod necorespunzător cu Cambridge Analytica. Andrew Bosworth, succesorul său, a încercat să minimizeze scandalul, declarând într-un e-mail scurs că scandalul Cambridge Analytica a fost un "non-eveniment", susţinând că firma de data mining era formată din "vânzători de produse false, deoarece instrumentele pe care le-au folosit nu au funcţionat, iar scara la care le-au folosit nu a fost semnificativă".
