Fostul secretar de stat Clinton audiat timp de peste 8 ore în cazul Benghazi

Soţia fostului preşedinte american Bill Clinton şi-a apărat deciziile luate ca diplomat american în timpul atacului din Benghazi din 2012. Democraţii şi unii republicani au acuzat comitetul de anchetă că încearcă să submineze drumul acesteia spre preşedinţie.
Hillary Clinton (KEVORK DJANSEZIAN/GETTY IMAGES)
Andrei Popescu
23.10.2015

Audierea maraton a fostului secretar de stat american Hillary Clinton în legătură cu atacurile fatale împotriva Consulului american din oraşul libian Benghazi s-a încheiat joi seară în Congresul SUA.

Candidata democrată la Casa Albă a fost interogată de o comisie formată din 12 membri, timp de opt ore şi jumătate, cu mai multe pauze.

Clinton şi-a apărat deciziile luate în timpul atacului din 11 septembrie 2012, care s-a soldat cu moartea a patru cetăţeni americani, inclusiv ambasadorul Christopher Stevens.

“În ciuda tuturor investigaţiilor anterioare şi a tuturor discuţiilor despre agende partizane, mă aflu aici pentru a-i onora pe cei pe care i-am pierdut”, a declarat Clinton, făcând referire la cele şapte investigaţii congresionale anterioare asupra atacului din Benghazi.

Republicanii l-au acuzat pe fostul secretar de stat american că a eşuat să răspundă la cererile pentru consolidarea securităţii misiunilor diplomatice din Libia. De asemenea, ei sunt nemulţumiţi de faptul că Hillary Clinton a declarat că un material video calomniator cu profetul musulman Mahomed ar fi fost cauza atacului, susţinând că această afirmaţie a fost considerată ca fiind nefondată în investigaţiile anterioare.

Clinton a negat că a primit vreo cerere pentru a consolida securitatea la consulatul din Benghazi, arată Deutsche Welle.

Câţiva legiuitori republicani au contestat de asemenea intenţiile ultimei investigaţii, sugerând că aceasta urmăreşte să submineze şansele lui Clinton de a ajunge în Biroul Oval de la Casa Albă. Comitetul de investigaţie a negat aceste acuzaţii.

În martie 2015, Hillary Clinton şi echipa sa au fost acuzate de lipsă de transparenţă după ce New York Times a dezvăluit că aceasta şi-a folosit adresa personală de email pentru afaceri oficiale în perioada în care ocupa funcţia de secretar de stat. La acea vreme s-a speculat că utilizarea contului privat de e-mail i-a permis lui Clinton să nu fie supusă Freedom of Information Act, lăsând în acelaşi timp o uşă deschisă pentru hackeri şi agenţiile străine de informaţii.

Cazul lui Hillary Clinton şi al emailurilor sale private a luat o nouă turnură după ce s-a aflat că o parte din informaţiile sensibile conţinute în acele emailuri au provenit de la sateliţi spioni ai SUA, forţând tabăra ei să declare acum că, de fapt, fostul secretar de stat nu avusese niciun motiv să creadă că lucrează cu informaţii secrete.

Clinton a predat peste 30.000 de emailuri printate în decembrie 2014 după ce un comitet special al Camerei Reprezentanţilor, care investiga atacul fatal din 2012 asupra consulatului american din Benghazi, a făcut presiuni asupra Departamentului de Stat să obţină acele emailuri şi a descoperit că toate emailurile se aflau pe contul ei privat.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
O presă independentă nu poate exista fără sprijinul cititorilor