Guvernul recunoaşte în străinătate dezastrul din ţară. Programul PSD duce spre derapaj fiscal
Guvernul recunoaşte într-un document oficial remis Bursei din Luxemburg că infrastructura României este la pământ, că avem probleme cu corupţia şi că ne confruntăm cu riscul derapajului fiscal. Cu alte cuvinte, recunoaşte lucrurile pe care liderii PSD le neagă obstinat când fac declaraţii în ţară.
Mihai Tudose(Seful Guvernului Romaniei), (Florin Chirila/Epoch Times)
În timp ce în ţară liderii PSD-ALDE se întrec să dea asigurări că economia merge bine, că la buget sunt bani de măriri salariale etc., pe de altă parte, în plan extern, Guvernul a fost obligat să recunoască vulnerabilităţile de care suferă România, inclusiv faptul că ţara e afectată de corupţie şi spălare de bani, că există risc de nepredictibilitate legislativă şi, cu toate acestea, salariile cresc în continuare.
Potrivit România Liberă, Guvernul, prin Ministerul de Finanţe, a emis recent eurobonduri în valoare de un miliard de euro la Bursa din Luxemburg. Pentru aceasta, a făcut public un document oficial în care recunoaşte toate riscurile sistemice pe care le infirmă propagandistic pe plan intern.
Documentul a fost descoperit la Bursa din Luxemburg de analistul economic Sorin Dinu. „Acolo trebuie scris adevărul. Trebuie să listeze toate riscurile existente. Este interesantă nu atât emisiunea în sine, cât faptul că în prospect, la Capitolul Riscuri, se recunosc nişte lucruri”, a precizat analistul pentru „România liberă”.
Potrivit analistului, în sinteză, în acest document Guvernul admite că se îndreaptă spre derapaj fiscal, nu reuşeşte să rezolve problema infrastructurii, duce o luptă cu entităţile care ar trebui să lupte contra corupţiei şi îi apără pe cei acuzaţi de fapte de corupţie.
„Programul PSD e făcut să ducă spre derapaj fiscal, spre creşterea salariilor cu orice preţ şi, în general, spre acţiuni ce distrug economia şi capacitatea financiară a României. Pe plan intern, acţionez în susţinerea acestor riscuri, ca să se realizeze. Aceasta e deja premeditare, seamănă a trădare”, susţine Sorin Dinu, explicând că aceasta „sună cam aşa: 'Da, domnule, avem aceste riscuri de derapaj fiscal, dar noi mergem înainte”.
„Important mi se pare că acest prospect nu este public pe website-ul Finanţelor. Că am ştiut eu să-l iau de la Bursa din Luxemburg… Aceasta dovedeşte şi premeditarea, într-un fel”, atrage atenţia analistul economic Sorin Dinu.
Câteva dintre lucrurile admise de Guvern în document:
Comparativ cu Europa de Vest, infrastructura din România, în special sistemul de transport, e subdezvoltată”, se arată în document.
Eşecul ar fi avut loc „în timpul negocierii, execuţiei sau finalizării contractului” şi este explicat de Guvern prin lipsa unui cadru legal dovedit care să guverneze acest domeniu şi prin lipsa de experienţă a autorităţilor publice iniţiatoare.
De asemenea, Guvernul recunoaşte că există riscul derapajului fiscal
„România este supusă riscului în raport cu soldurile externe. Deficitul de cont curent al României a crescut recent”, recunoaşte Executivul. De ce astfel? „Creşterea înaltă a salariilor, politica fiscală expansivă şi creşterea creditării gospodăriilor ar putea conduce la o creştere puternică a importurilor, ceea ce ar putea accentua deficitul de cont curent. Deficitele mai mari ar putea necesita împrumuturi externe şi, prin urmare, ar putea risca stoparea tendinţei de externalizare a deficitului extern”, recunoaşte Cabinetul Tudose.
România este afectată de corupţie şi spălare de bani
„Problemele legate de corupţie şi spălarea banilor pot împiedica creşterea economiei româneşti şi pot avea un efect negativ asupra României”, arată documentul guvernamental. Astfel, e încă în aşteptare „implementarea celei de-a patra directive privind combaterea spălării banilor (Directiva 2015/849), la a cărei transpunere termenul-limită a expirat în iunie 2017”.
Pe de altă parte, „continuă să apară cazuri de corupţie în sectorul public şi privat. Scăderea ulterioară a punerii în aplicare a statului de drept în România, în special în ceea ce priveşte corupţia, poate avea un efect negativ semnificativ asupra economiei româneşti”, se arată în document.
Lansarea eurobondurilor a fost făcută printr-o redeschidere de emisiune, începută în aprilie. Programul se numeşte medium term note şi România are dreptul să emită astfel de obligaţiuni, în diverse monede, până la echivalentul a 20 de miliarde de euro.
Articolul integral poate fi citit aici
