Huawei în tot şi în toate. Scandal de corupţie învăluie politicieni australieni de marcă

Gigantul chinez în telecomunicaţii Huawei este urmărit de controverse: acum a ieşit la iveală că un număr de politicieni australieni de top au beneficiat de călătorii plătite de Huawei la sediul acesteia din China. Unii ar putea spune că ar fi o formă de mituire.
Logo-ul companiei chineze de Huawei
Logo-ul companiei chineze de Huawei (Luis Gene/AFP/Getty Images)

Producătorul chinez de echipamente pentru telecomunicaţii Huawei Technologies Co Ltd [HWT.UL] este cel mai mare sponsor corporativ pentru călătoriile în străinătate ale politicienilor australieni, potrivit unei analize efectuate de un think tank australian.

Raportul a fost publicat în contextul în care câţiva politicieni au cerut ca gigantului Huawei să nu i se permită să participe la implementarea reţelei de comunicaţii G5 de generaţie următoare a Australiei, pe fondul temerilor că, de fapt, compania este controlată practic de guvernul chinez.

De asemenea, raportul a fost publicat în contextul relaţiilor slăbite dintre Australia şi China şi al temerilor tot mai intense legate de influenţa chinezilor în politica australiană, potrivit Reuters.

Australia se pregăteşte să adopte legi menite să limiteze influenţa Chinei în problemele interne, după criticile lansate de premierul australian Malcolm Turnbull în ceea ce priveşte interferenţa Beijingulului.

Cercetarea realizată de Institutul pentru Politici Strategice din Australia (ASPI) a dezvăluit că Huawei a plătit 12 călătorii efectuate de politicieni federali australieni la sediul companiei din Shenzhen, inclusiv zboruri la clasa business, transporturi locale, cazare şi mese, în perioada 2010 - 2018. Cercetarea a avut la bază informaţii dezvăluite de politicieni.

Printre oficialii care au efectuat călătoriile se află ministrul de Externe, Julie Bishop, ministrul Comerţului, Steve Ciobo, şi fostul ministru al Comerţului, Andrew Robb.

Huawei, care neagă faptul că este controlată de guvernul chinez, este cel mai mare producător de echipamente pentru reţele de telecomunicaţii şi cel de-al treilea furnizor de telefoane smartphone din lume. Compania a fost deja practic exclusă de pe gigantica piaţă americană din cauza temerilor legate de securitatea naţională.

ZTE şi Trump

De asemenea, raportul ASPI a fost publicat şi în contextul în care un alt producător chinez de echipamente pentru telecomunicaţii, ZTE, a fost la un pas de a ieşi din afaceri după ce Washingtonul a interzis companiilor americane să îi vândă componente şi programe cruciale timp de şapte ani, relatează Deutsche Welle.

Interdicţia a fost impusă deoarece oficiali americani au afirmat că ZTE a dat “declaraţii false” despre măsurile pe care le-ar fi luat cu privire la vânzarea ilegală de produse în Iran şi Coreea de Nord. ZTE a pledat vinovată în martie 2017 şi a primit o amendă de 1,2 miliarde de dolari (1,04 miliarde de euro).

Dar la începutul acestei luni, administraţia preşedintelui Donald Trump a oferit companiei ZTE o “vestă de salvare” prin relaxarea sancţiunilor impuse în schimbul unei amenzi suplimentare de 1,4 miliarde de dolari. Intervenţia lui Trump de a ajuta compania a fost văzută la acea vreme ca o mişcare de a calma tensiunile comerciale dintre SUA şi China, în condiţiile în care cele două ţări au lansat discuţii pentru evitarea unui război comercial.

Potrivit acordului dintre Trump şi ZTE, compania a acceptat să efectueze schimbări în conducerea sa şi să plătească amenzi în valoare de 1 miliard de dolari.

Însă diverşi politicieni americani republicani şi democraţi se opun acordului, susţinând că decizia companiei chineze de a vinde echipamente sensibile Iranului şi Coreei de Nord, în ciuda sancţiunilor aplicate de SUA care interziceau exact acest lucru, reprezintă o breşă “periculoasă” în securitatea naţională a Statelor Unite.

ZTE, împreună cu compania Huawei, reprezintă vârful de lance al companiilor hi-tech chineze, având strânse legături cu regimul comunist chinez. Cele două companii au fost învinuite în numeroase rânduri de spionaj al companiilor americane în favoarea Partidului Comunist.