Iniţiativa cetăţenească „Unul dintre noi” a depăşit 1 milion de semnături

„Unul dintre noi” devine cea de-a doua iniţiativă civică legislativă care satisface condiţiile stabilite de Comisia Europeană. Conform regulilor stabilite pentru iniţiativele legislative cetăţeneşti europene, trebuie colectate cel puţin 1 milion de semnături de la cetăţeni din ţările UE, iar din 7 state trebuie să se colecteze un număr minim de semnături, în funcţie de populaţia acestora
(photos.com)
Gina Zaragiu
13.09.2013

„Unul dintre noi” devine cea de-a doua iniţiativă civică legislativă care satisface condiţiile stabilite de Comisia Europeană

Conform regulilor stabilite pentru iniţiativele legislative cetăţeneşti europene, trebuie colectate cel puţin 1 milion de semnături de la cetăţeni din ţările UE, iar din 7 state trebuie să se colecteze un număr minim de semnături, în funcţie de populaţia acestora. Începând de ieri, 11 ţări (Austria, Franţa, Germania, Ungaria, Italia, Lituania, Olanda, Polonia, România, Slovacia şi Spania) au îndeplinit această cerinţă. În plus, peste 1.000.000 de cetăţeni au sprijinit iniţiativa prin semnarea acesteia, mai exact circa 1.030.000 până ieri, potrivit Asociaţiei Provita Bucureşti.

În România, s-au înregistrat până ieri un total de 66.918 semnături, din minimul necesar de 24.750.

Iniţiativă cetăţenească europeană “Unul dintre noi” – un pas istoric în direcţia apărării vieţii în Europa

Scopul proiectului “Unul dintre noi” este să aducă un progres considerabil la protejarea vieţii umane începând de la concepţie, în Europa. Bazându-se pe definiţia embrionului uman ca fiind începutul dezvoltării fiinţei umane, care a fost dată într-o recentă decizie a Curţii Europene de Justiţie (Brustle vs. Greenpeace), “Unul dintre noi” cere Comisiei Europene să înceteze finanţarea activităţilor care includ distrugerea embrionilor umani, în mod deosebit în domeniile cercetării, ajutorului pentru dezvoltare şi sănătate publică.

Aceasta va fi realizată printr-o schimbare a regulamentelor financiare care privesc bugetul U.E. Un prim rezultat concret va fi interdicţia finanţării publice pentru cercetarea pe celule embrionare stem, în Europa.

Astfel, ar putea fi stabilit un standard etic concret în întreaga Europa cu privire la respectarea demnităţii umane a fiecărui membru al familiei umane. Mai mult, jurisdicţia Curţii Europene a Drepturilor Omului, unde se află în desfăşurare multe cazuri de bioetică, ar putea fi influenţată pozitiv.

De ce trebuie oprită cercetarea pe celule stem embrionare?

Embrionul uman poartă viaţă, iar manipularea distructivă a embrionului rămâne o chestiune extrem de sensibilă.

Şi din punct de vedere practic, companiile de cercetare şi biomedicină şi-au pierdut interesul pentru cercetarea pe celule embrionare stem, din cauza lipsei rezultatelor terapeutice concrete.

Potrivit Asociaţiei Provita Bucureşti, este "mai clar ca niciodată că cercetarea pe embrion este nesigură, imorală şi practic inutilă. Comisia Europeană şi Parlamentul European au aşadar obligaţia de a lua în considerare dovezile limpezi – şi opinia majorităţii cetăţenilor europeni – şi să depună efortul de a se plia jurisdicţiei europene".

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
O presă independentă nu poate exista fără sprijinul cititorilor