Insomnia şi dieta

Aceşti oameni de afaceri japonezi atipesc după masă de pranz, care ajută la îmbunătăţirea funcţiei cerebrale, a energiei, starii de spirit şi productivitatii. Atipitul, de asemenea, ajuta la reglarea ciclurilor somn-veghe
Aceşti oameni de afaceri japonezi atipesc după masă de pranz, care ajută la îmbunătăţirea funcţiei cerebrale, a energiei, starii de spirit şi productivitatii. Atipitul, de asemenea, ajuta la reglarea ciclurilor somn-veghe (Oshikazu Tsuno / AFP / Getty Images)

Obiceiurile alimentare, modelele şi neregulile pot contribui în mod semnificativ la un somn cu întreruperi. Arma cea mai dăunătoare din bucătărie este cafeina şi compuşii săi cum ar fi teobromina (găsita în ciocolată). Aceste ingrediente interferează direct cu somnul, ca urmare a efectelor lor stimulatoare asupra sistemului nervos central (SNC).

Un alt ingredient frecvent abuzat, alcoolul etilic, deprima iniţial SNC şi produce somnolenţă, dar până la urmă duce la perturbări semnificative ale somnului şi calităţii somnului.

Dimensiunea meselor şi calendarul lor pot afecta în mod semnificativ somnul. Mesele mari consumate la scurt timp înainte de culcare dilată abdomenul, presând diafragma, restricţionând respiraţia şi ducând la disconfort. Mersul la culcare flămând, cu stomacul gol, poate provoca foame, declanşând un nivel scăzut al zahărului din sânge şi disconfort gastric. Atât supra cât şi sub-alimentarea poate impiedica somnul.

Calitatea somnului: Dieta şi obiceiurile alimentare trebuie să fie atent evaluate în ceea ce priveşte problemele de somn. Alimentele incriminate trebuie complet eliminate din dietă, indiferent de oră din zi când sunt consumate. După cum se menţionează într-un segment anterior al acestui raport, chiar şi reziduuri extrem de mici ale unor produse chimice vor avea efecte biochimice şi bioenergetice semnificative asupra somnului pentru mai multe ore sau chiar zile mai târziu.

Atât supra- şi sub-alimentarea ar trebui descurajată. Consumarea unei gustări mici la scurt timp înainte de culcare ajută la eliberarea coordonată de neurotransmiţători şi endorfine, creând un sentiment primar de confort şi facilitând somnul.

Procesul digestiv contribuie, de asemenea, printr-un fenomen cunoscut ca mareea alcalină, care este marcată de o uşoară creştere a ph-ului sanguin după alimentare. Această modificare chimică pare să declanşeze somnolenţă, facilitând tranziţia spre somn şi promovând o durată prelungită a somnului.

Unele alimente bogate în mod natural în aminoacidul triptofan (curcan, unt de nuci, smochine, orez, ton şi banane) sunt mult mai susceptibile în a induce somnul atunci când sunt consumate la scurt timp înainte de culcare. Alimentele bogate în magneziu şi complexul B pot creşte durata somnului.

Alte alimente bogate în aminoacidul tiramina (spanac, cartofi, roşii şi brânzeturile moi) întârzie evoluţia somnului.

Somnul la scurt timp după masă de amiază (o practică tradiţională), nu ajută doar la îmbunătăţirea funcţiei cerebrale, energiei, stării de spirit şi productivităţii. De asemenea, ajută la reglarea ciclurilor somn-veghe, conducând la îmbunătăţirea somnului pe timp de noapte. Acest pui de somn trebuie să fie scurt – nu mai mult de 20 de minute.

Americanii şi multe alte societăţi moderne par să întâmpine o creştere în maladia refluxului gastroesofagian (GERD). Somnul sau odihna după o masă uşoară nu provoacă GERD, iar recomandarea de a evita somnul după mâncare nu împiedică GERD.

Dacă GERD este prezent, atunci acesta trebuie abordat în mod specific cu tehnici corecte. Odată ce acest lucru este realizat, prin mijloace nonfarmacologice, somnul şi gustările dinaintea somnului pot fi făcute fără prejudicii.

Cei predispuşi la risc GERD ar trebui să evite excesele alimentare şi să urmeze paşi nonfarmacologici esenţiali pentru a consolida interiorul sfincterului esofagian cu scopul de a rezolva în mod activ această condiţie.

Dr. Whitmont este un medic homeopat şi internist care practică medicina în New York. Site-ul său este HomeopathicMD.com