Institutele Confucius şi dificultăţile acestora sunt cercetate atent în China

O statuie ce îl reprezintă pe Confucius.
O statuie ce îl reprezintă pe Confucius. (Ming Guo / The Epoch Times)

Institutele Confucius înfiinţate la nivel mondial au organizat o conferinţă la Beijing la începutul acestei săptămâni pentru a discuta escaladarea dificultăţilor financiare şi de personal. Instituţiile sunt finanţate de către Partidul Comunist Chinez (PCC), şi au costat deja regimul peste 500 de milioane USD în schimbul implementării "soft power" şi oportunităţilor de propagandă la nivel global.

A şaptea Conferinţă a Institutului Confucius, care a avut loc la China Naţional Convention Center, s-a încheiat în 18 decembrie. Reprezentanţii au discutat probleme privind integrarea locală, dezvoltarea durabilă, precum şi lipsa de profesori cu normă întreagă.

Institutele Confucius înfiinţate de către PCC pentru a "promova limba şi cultura chineză" sunt susţinute direct de către regimul chinez sub administrarea Hanban, un organ afiliat Ministerului Educaţiei.

Primul Institut Confucius a fost deschis în Coreea de Sud în 2004 şi de atunci peste 400 de Institute Confucius şi 500 de programe de clase Confucius (găzduite de universităţi şi respectiv şcoli) au fost înfiinţate la nivel global. Potrivit Cotidianului Poporului, portavocea regimului, calculele au arătat că au fost înfiinţate în medie la fiecare trei zile un Institutul Confucius sau un program de clasă Confucius.

Institutele Confucius suferă de o rată ridicată de fluctuaţie a cadrelor didactice, cea mai mare parte a acestora fiind voluntari pe termen scurt. Lipsa de profesori cu normă întreagă a devenit o problemă-cheie în extinderea în străinătate a instituţiilor care aveau odinioară o rată mare de creştere, a raportat Cotidianul Poporului.

Reprezentanţi ai unor institute Confucius au admis de asemenea că promovarea la nivel mondial a fost dificilă. Unele guverne occidentale şi critici din ţările occidentale, consideră Institutele Confucius ca un vehicul pentru propaganda PCC, şi drept consecinţă limitează extinderea lor în ţările respective.

Li Changchun, un fost membru al Comitetului Biroului Politic Permanent, a fost citat în publicaţia Economistul ca afirmând că institutele Confucius au fost "o parte importantă a propagandei Chinei peste ocean".

"Prin înfiinţarea şi promovarea Institutelor Confucius, regimul intenţionează să răspândească în mod disimulat gândirea de factură comunistă. Acesta este motivul pentru care Institutele Confucius nu sunt binevenite în străinătate", a declarat Sun Wenguang, un profesor pensionar care a predat la Universitatea Shandong. "Ei duc lipsă de profesori, de asemenea. Cadrele didactice cu competenţe academice reale nu sunt dispuşi să predea acolo."

Jing Chu, un scriitor independent din provincia Guangxi, a declarat: "Institutele Confucius au o trăsătură importantă, şi anume că acestea susţin conceptul de guvernare autoritară. Modul în care fac acest lucru poate fi foarte înşelător."

"Fiecare Institut Confucius primeşte milioane de dolari de la regimul PCC, şi este intenţia PCC de a le folosi pentru a răspândi cultura sa comunistă în întreaga lume. Acesta este doar un pas în marele plan de propagandă al PCC. Înfiinţarea Institutelor Confucius creează de asemenea oportunităţi pentru corupţie, permiţând speculanţilor de peste mări să profite de banii regimului, bani care provin din taxele chinezilor", a declarat Jing.

Jing a adăugat că multe clădiri şcolare sunt în mod frecvent prost întreţinute în China, iar mulţi copii încă nu îşi pot permite să meargă la şcoală. El este supărat de faptul că Partidul cheltuie bani pe propagandă externă, în timp ce desconsideră bunăstarea poporului chinez.

Anterior, în luna mai, intelectualul Cai Shenkun a publicat în blog-ul său un articol denumit "Cine plăteşte pentru Institutele Confucius": "Surse din interior au relevat că în străinătate Institutele Confucius au pierderi financiare enorme. Există multe motive pentru aceste pierderi, cea mai importantă fiind lipsa transparenţei operaţiunilor şi condiţiilor financiare. Astfel, pe de o parte, proiectul Institutului Confucius a devenit o groapă financiară fără fund. Pe de altă parte, s-a transformat într-un ATM pentru retragerea nejustificată de valută de către funcţionarii Ministerului Educaţiei".