Întâlniri de gradul 3 acum 10.000 de ani?

Picturi rupestre, vechi de 10 000 de ani din Valcamonica, Italia, reprezentând oameni care poartă ceva asemănător costumelor spaţiale.
Picturi rupestre, vechi de 10 000 de ani din Valcamonica, Italia, reprezentând oameni care poartă ceva asemănător costumelor spaţiale. (Wikimedia Commons)

Emisiunea de pe History Channel, “Extratereştrii Antici”, suscită interesul multor persoane. În cadrul acesteia sunt prezentate artefacte descoperite pe întreg cuprinsul planetei care, conform unora, atestă faptul că strămoşii noştri au intrat în contact cu călători din spaţiu.

Picturile rupestre, descoperite în localitatea Valcamonica din Italia, datează de 10.000 de ani şi înfăţişează persoane care au o îmbrăcăminte asemănătoare costumelor spaţiale. Discurile misterioase din rocă, a căror vârstă e estimată între 10.000 şi 12.000 de ani, ar putea fi descrieri detaliate ale aterizării unor OZN.

Să aruncăm o privire asupra dovezilor ce ar putea indica întâlniri antice de gradul 3.

1. Maşini zburătoare din folclorul Indiei antice

Texte sanscrite şi sculpturi din India antică se referă adesea la maşini zburătoare, cunoscute sub numele de Vimanas, care au adus fiinţe din alte lumi pe Pământ.

În localitatea Piska Nagri din statul Jharkahnd din India, geologul Nitish Priyadarshi studiază o pereche de urme mari de tălpi cioplite în piatră acum câteva mii de ani. Conform folclorului local ele semnifică aterizarea în acel loc a Zeilor din cer. Ceea ce i se pare şi mai interesant geologului e faptul că lângă urmele de tălpi este gravată imaginea unui obiect zburător.

Priyadarshi a declarat anul trecut pentru Epoch Times: “urmele şi obiectul zburător sunt gravate unele lângă altele pe aceeaşi piatră. Poate au fost gravate ca să indice că cei doi zei au ajuns acolo cu ajutorul unui obiect zburător”.

2. Deşertul Nazca din Peru

În jurul anilor 1920, când avioanele au început să survoleze deşertul Nazca, piloţii au fost uimiţi de ceea ce au văzut: desene colosale gravate pe sol, care se întindeau pe lungimi mai mari de 80 de kilometri, unele măsurând 182 de metri lăţime. Se crede că au fost gravate între anii 300 îHR şi 800 dHR. Arheologii şi antropologii sunt încă uimiţi de acestea.

Unii spun că cei care le-au făcut au avut îndrumare din cer, alţii că se puteau obţine prin planificare atentă, fără acea îndrumare. De ce ar crea oamenii semne gigantice care pot fi văzute doar din cer, rămâne încă un mister.

Unul dintre semnele masive a fost numit “astronautul”, celelalte reprezintă animale şi forme geometrice.

3. Poporul Dropa din China antică

În 1938, conform Asociaţiei Internaţionale de Cercetare şi Păstrare a Artefactelor Paranormale (AICPAP), în peşterile din munţii Chinei Baian-Kara-Ula, au fost găsite sute de discuri de piatră care descriau întâlniri cu extratereştrii.

Cercetările AICPAP, o organizaţie non-profit compusă din arheologi, paleontologi, studenţi şi savanţi, sunt prezentate de Universitatea Lehigh din Pennsylvania.

Discurile au o vechime de aproximativ 10.000-12.000 de ani şi au fost găsite în timpul unei expediţii conduse de Dr. Chi Pu Tei. Hieroglifele de pe discuri povesteau despre nave spaţiale, pilotate de aşa - numiţii “Dropa”, care s-au prăbuşit în munţi.

AICPAP ne-a pus la dispoziţie un paragraf din traducerea făcută de Dr. Tsum Um Nui: “Dropa au coborât din nori cu navele lor. Bărbaţii, femeile şi copiii popoarelor din jur s-au ascuns în peşteri de zece ori înainte de răsăritul soarelui. Când au înţeles în sfârşit limbajul semnelor poporului dropa, au înţeles că nou veniţii aveau intenţii paşnice”.

Deşi se spune că discurile au fost depozitate în mai multe muzee de pe teritoriul Chinei, unele fiind trimise în URSS pentru analiză, se pare că discurile au dispărut. AICPAP nu a reuşit să le găsească, dar a descoperit o fotografie a acestora făcută în muzeul din Cen, la sud de Guangzhou, înainte ca discurile să fie mutate din expoziţie.