Interviu în exclusivitate cu Valentin Gligor: "torţionarii au pensii de 5-6 ori mai mari decât ale victimelor lor"

Dl Valentin Gligor la intrarea în celula din închisoarea Jilava, unde a fost deţinut.
Dl Valentin Gligor la intrarea în celula din închisoarea Jilava, unde a fost deţinut. (prin amabilitatea dlui Valentin Gligor)

Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc a depus o sesizare penală în care torţionarul Alexandru Vişinescu, fostul comandant al închisorii comuniste de la Râmnicu Sărat, este acuzat de omor deosebit de grav.

Marţi, procurorii Secţiei de urmărire penală şi criminalistică au început urmărirea penală a lui Alexandru Vişinescu pentru genocid, "constând în aceea ca în perioada 1956-1963, în calitate de comandant al Penitenciarului Râmnicu Sărat, a supus colectivitatea reprezentată de deţinuţii politici încarceraţi în Penitenciarul Râmnicu Sărat la condiţii de existenţă sau tratament de natură să ducă la distrugerea fizică a acestora, prin acţiuni ce depăşesc cadrul legal (lipsa medicamentelor şi a îngrijirii medicale refuzul de a acorda asistenţă adecvată, netratarea bolnavilor, refuzul transferului către spitalele penitenciar, degradarea stării de sănătate a condamnaţilor prin lipsa hranei, lipsa încălzirii, pedepsele aplicate discreţionar şi abuziv deţinuţilor, condiţii de detenţie inumane, rele tratamente, bătaia şi alte violenţe, ignorarea adreselor şi sesizărilor formulate de către deţinuţi)", se subliniază într-un comunicat al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PICCJ).

Cu această ocazie, domnul Copală Luca, preşedinte, şi domnul Gligor Valentin vicepreşedinte al Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici Filiala Sibiu, au afirmat că dacă acţiunea de urmărire penală împotriva torţionarilor din închisorile şi lagărele comuniste s-ar fi declanşat în anul 1990, după evenimentele din decembrie 1989, astăzi situaţia politică, chiar şi cea economică a României ar fi fost cu totul alta.

"Eu rămân ferm pe poziţia potrivit căreia imediat, fără întârziere, după Revoluţie, atunci când foştii securişti şi demnitari ai Partidului Comunist se ascundeau ca şobolanii, ar fi trebui să se aplice ”punctul 8 de la Timişoara”, a afirmat domnul Valentin Gligor.

Cei doi foşti deţinuţi politici de la Sibiu şi-au exprimat dorinţa de a se iniţia o acţiune privind o condamnare cu adevărat a comunismului cu prezenţa acestor torţionari în faţa instanţelor judecătoreşti precum şi a Parlamentului.

Vă prezentăm mai jos interviul integral acordat de domnia sa reporterilor Epoch Times:

Reporter: Cum comentaţi faptul că această începere a urmăririi penale vine după 24 de ani de la Revoluţie?

Dl Valentin Gligor: Din nefericire, puţini mai sunt în viaţă dintre cei care au avut "plăcerea" să-l cunoască pe criminalul Alexandru Vişinescu, comandantul închisorii Râmnicu Sărat.

Dacă acţiunea de urmărire penală împotriva torţionarilor din închisorile şi lagărele comuniste s-ar fi declanşat în anul 1990, după evenimentele din decembrie 1989, astăzi situaţia politică, chiar şi cea economică a României ar fi fost cu totul alta. Eu rămân ferm pe poziţia potrivit căreia imediat, fără întârziere, după Revoluţie, atunci când foştii securişti şi demnitari ai Partidului Comunist se ascundeau ca şobolanii, ar fi trebui să se aplice ”punctul 8 de la Timişoara”.

O analiză, chiar şi superficială, pune în evidenţă faptul că în structurile Parlamentului României o mare parte a deputaţilor şi senatorilor sunt foşti securişti, demnitari de partid, sau urmaşi ai acestora.

Sunt de-a dreptul surprins că chiar şi acum, după 23 de ani de la Revoluţie, se acceptă iniţiativa IICCMER de a-l urmări penal pe locotenentul colonel Vişinescu Alexandru şi pe alţi torţionari.

Presupunând că acest demers va avea şi un final concretizat prin condamnarea lui Vişinescu (eventual şi al altora), efectele acestor condamnări vor fi minime. După opinia mea acum este mult prea târziu, dar proverbul românesc spune: ”Mai bine mai târziu decât niciodată”.

Este strigător la cer cum de s-a putut tolera timp de 23 de ani ca aceşti torţionari să nu fie pedepsiţi pentru atrocităţile comise. Mai mult decât atât, în tot acest timp au dus o viaţă liniştită, lipsită de griji, cu pensii de 5-6 ori mai mari decât ale victimelor lor.

Culmea neruşinării este aceea că nouă, celor care beneficiem de legea 118/90, ni se impozitează pensia şi în consecinţă contribuim la bugetul statului cu bani ca apoi din aceştia să se plătească torţionarilor pensii de 5-6.000 de lei.

Eu rămân ferm pe poziţia potrivit căreia imediat, fără întârziere, după Revoluţie, atunci când foştii securişti şi demnitari ai Partidului Comunist se ascundeau ca şobolanii, ar fi trebui să se aplice ”punctul 8 de la Timişoara

Acest Vişinescu ar trebui să trăiască cel puţin o săptămână în condiţiile create de el pe vremea când era comandantul închisorii Râmnicu Sărat. Credeţi că după un astfel de trai ar mai îndrăznit să spună că nu a făcut nimănui rău şi şi-a îndeplinit doar atribuţiunile de comandant?

Iniţiativa IICCMR de a demara începerea urmăriri penale a lui Vişinescu şi a altor torţionari este mai mult decât lăudabilă, dar încă o dată o spun: Acum este deja foarte târziu.

Reporter: ICCMR are o listă de 35 de foşti angajaţi ai Direcţiei Generale a Penitenciarelor care au exercitat funcţii în perioada 1950-1964. Ce părere aveţi de faptul că aceştia au dus o viaţă fără griji după Revoluţie în loc să fie în puşcărie?

Dl Valentin Gligor: Nume ca: Nicolschi, Crăciun, Ioaniţescu, Ciolpan, nu sunt decât actori ai trecutului, o istorie puţin cunoscută.

Toate ţările foste socialiste ca Germania, Polonia, Cehia etc., au trecut după anul 1989 la arestarea, judecarea şi condamnarea foştilor torţionari, numai în România prin bunăvoinţa regimului Iliescu, li s-a asigurat foştilor criminali şi torţionari o viaţă liniştită şi lipsită de griji.

După părerea mea acest colonel Vişinescu trebuie judecat şi condamnat. La fel trebuie procedat cu toţi cei care s-au pus în slujba regimului instaurat de ruşi şi care au dus ţara de râpă, creând mult rău poporului român.

Este imperios necesar să se treacă la o acţiune susţinută din partea structurilor competente, IICMER, Parchet Militar, televiziuni, presă scrisă, etc., de a-i urmări penal pe cei vinovaţi, popularizarea desfăşurării acţiunilor respective, astfel încât cel puţin din punct de vedere moral să se facă puţină dreptate.

Pe de altă parte, consider necesar ca pensiile acestora să fie reduse la limitele pensiilor oamenilor de rând. Pentru ticăloşiile şi crimele săvârşite de aceşti nemernici ar merita să fie condamnaţi la pedeapsa capitală. Nu este vorba de răzbunare ci de dreptate!

Curios este faptul că oricare dintre cei care au săvârşit atrocităţii în închisorile şi lagărele comuniste se consideră nevionvaţi. Dovezile materiale care-i acuză sunt puţine, iar cei care ar fi putut depune mărturii împotriva lor s-au stins de mult...

Personal, sunt sceptic că acţiunile de condamnare a torţionarilor vor avea o finalitate pe măsura faptelor lor. Păcat că închisorile româneşti nu au găzduit şi o persoană ca renumitul Simon Wiesenthal*!

* Simon Wiesenthal a fost un celebru „vânător de criminali”. A supravieţuit lagărelor de concentrare naziste. Şi-a consacrat întreaga viaţă aducerii în faţa justiţiei a criminalilor de război germani din timpul celui de-al doilea război mondial.