Iohannis, către membrii CSM: “Deşi asaltul asupra justiţiei a fost oprit temporar, răul făcut trebuie reparat”

Preşedintele Klaus Iohannis la sediul CSM, 10  decembrie 2019
Preşedintele Klaus Iohannis la sediul CSM, 10 decembrie 2019 (presidency.ro)

Prezent la şedinţa în care se alege noua conducere a Consiliului Superior al Magistraturii, preşedintele Klaus Iohannis le-a cerut, marţi, membrilor CSM să susţină în mod efectiv implementarea recomandărilor Comisiei de la Veneţia, MCV şi GRECO, în scopul alinierii legislaţiei actuale la standardele europene.

“Recomandările instituţiilor europene nu sunt facultative, dar nu pot fi aplicate ca atare atât timp cât nu sunt transpuse în legislaţia internă”, a declarat preşedintele Iohannis.

De asemenea, şeful statului a subliniat că, “deşi asaltul asupra justiţiei a fost oprit temporar, răul făcut trebuie reparat cât mai curând”, adăugând că acest proces ar trebui să implice şi “concursul real al CSM”.

“Tensiunile interne, orgoliile sau interesele personale trebuie trecute mereu în plan secund atunci când suntem chemaţi să contribuim la evoluţia democratică a statului român. Instrumentele pe care Consiliul Superior al Magistraturii le are la dispoziţie devin eficiente doar atunci când, în spatele deciziilor şi poziţiilor garantului independenţei justiţiei există un larg consens şi o susţinere reală, nu declarativă, a principiilor călăuzitoare”, a afirmat Iohannis.

În plus, preşedintele a ţinut să precizeze că “fără o interiorizare a valorilor Constituţiei”, democraţia şi dezvoltarea României vor fi mereu frânate, adăugând că “societăţile fac paşi hotărâţi în direcţia progresului doar atunci când există încredere şi coeziune în jurul unei viziuni care are în centrul preocupărilor sale cetăţeanul”.

Redăm în continuare alocuţiunea integrală a preşedintelui:

Doamnă preşedinte,

Domnule vicepreşedinte,

Doamnă Preşedinte al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie,

Domnule Procuror General Interimar,

Domnule ministru,

Onoraţi membri ai Consiliului Superior al Magistraturii,

Privind retrospectiv, anul 2019 va rămâne în memoria colectivă drept anul în care cetăţenii au protejat, prin votul lor, în cadrul Referendumului din 26 mai, independenţa justiţiei şi buna sa funcţionare în faţa unor demersuri sistematice de slăbire a sistemului judiciar.

Deşi anul a început în aceeaşi notă tensionată, cu un sistem judiciar aflat în defensivă, confruntat cu ample modificări legislative şi cu iminenţa intrării în vigoare a unei legislaţii penale extrem de contestate, rezultatul Referendumului din luna mai a obligat decidenţii politici să îşi reconsidere acţiunile.

În urmă cu două zile am aniversat 28 de ani de la adoptarea Constituţiei, iar ieri, la nivel internaţional, s-a celebrat Ziua luptei anticorupţie. Sunt două evenimente importante, care ne amintesc, în fiecare an, că pentru păstrarea democraţiei este nevoie de un efort continuu.

În virtutea rolului constituţional al Preşedintelui României de a veghea la buna funcţionare a autorităţilor publice, nu am ezitat ca în tot cursul mandatului să acţionez ori de câte ori s-a încercat destabilizarea sistemului de justiţie.

Am utilizat toate mijloacele constituţionale pentru a înlătura prevederile controversate ale legilor justiţiei, apelând inclusiv la expertiza Comisiei de la Veneţia, am oprit intrarea în vigoare a modificărilor nocive şi lipsite de o fundamentare temeinică aduse legislaţiei penale, m-am opus periclitării bunei funcţionări a parchetelor, din perspectiva numirilor şi revocărilor procurorilor cu funcţii înalte din conducerea acestor instituţii.

Am organizat o largă dezbatere pe tema situaţiei din justiţie, cu participarea reprezentanţilor autorităţii judecătoreşti şi ai asociaţiilor profesionale ale judecătorilor şi procurorilor.

În vederea implementării recomandărilor instituţiilor europene, am organizat consultări cu partidele politice şi am iniţiat Acordul pentru continuarea parcursului european al României. Totodată, adresându-mă direct fiecărei noi generaţii de magistraţi cu mesajul că se alătură unui corp profesional cu o misiune încărcată de multă responsabilitate, care implică şi o conştiinţă şi o moralitate pe măsură, am reiterat an de an încrederea în sistemul de justiţie şi sprijinul meu pentru întregul corp al magistraţilor.

În relaţia cu CSM, mi-am asumat un parteneriat în consolidarea valorilor europene şi am acţionat ca un susţinător ferm al unei justiţii independente şi al continuării luptei împotriva corupţiei. Chiar dacă asaltul asupra justiţiei a fost oprit temporar, răul făcut trebuie reparat cât mai curând. Acest proces propune evident şi concursul real al CSM.

Doamnelor şi domnilor,

În 2015, la prima mea participare în calitate de Preşedinte al României la o şedinţă a Consiliului Superior al Magistraturii - aflat la momentul respectiv într-o altă componenţă - am subliniat că instituţiile nu trebuie personalizate şi identificate cu imaginea liderului de la un moment dat, pentru că instituţiile nu aparţin conducătorilor şi doar aşa ne putem feri de derapaje şi manipulări, de situaţii periculoase şi nedemocratice.

Şi astăzi cred cu tărie în ceea ce am afirmat atunci. Tensiunile interne, orgoliile sau interesele personale trebuie trecute mereu în plan secund atunci când suntem chemaţi să contribuim la evoluţia democratică a statului român.

Instrumentele pe care Consiliul Superior al Magistraturii le are la dispoziţie devin eficiente doar atunci când, în spatele deciziilor şi poziţiilor garantului independenţei justiţiei există un larg consens şi o susţinere reală, nu declarativă, a principiilor călăuzitoare.

Fără o interiorizare a valorilor Constituţiei, democraţia şi dezvoltarea statului nostru vor fi mereu frânate. Societăţile fac paşi hotărâţi în direcţia progresului doar atunci când există încredere şi coeziune în jurul unei viziuni care are în centrul preocupărilor sale cetăţeanul.

Într-un organism colegial, cum este şi CSM, diferenţele de opinie asupra temelor supuse dezbaterilor, poziţiile diametral opuse şi uneori chiar opiniile singulare, separate, cu privire la modul de soluţionare a diverselor probleme pot părea fireşti.

Însă, societatea românească, în general, şi sistemul judiciar, în special, aşteaptă de la cei chemaţi să garanteze independenţa justiţiei o abordare matură, înţeleaptă, cu bună credinţă şi lipsită de partizanat. În acest sens, păstrarea independenţei şi a conştiinţei profesionale a magistraţilor, dar şi a membrilor CSM sunt esenţiale.

Consiliul Superior al Magistraturii are un rol fundamental în buna funcţionare a sistemului judiciar şi, implicit, în menţinerea unui echilibru în interiorul acestuia. Pentru ca acest deziderat să se realizeze, este necesar un echilibru chiar în interiorul Consiliului Superior al Magistraturii.

Cred că nu surprind pe nimeni dacă spun că, în acest an care a trecut, atât în percepţia publică, cât şi în interiorul corpului profesional, unele dintre deciziile luate de CSM, în plen sau în secţii, au părut contradictorii, iar altele au fost puternic contestate chiar de membrii CSM.

Activitatea Consiliului are de cele mai multe ori o importantă componentă tehnică. Modul de funcţionare a Consiliului a ridicat uneori semne de îngrijorare, de la modul de exprimare a punctelor de vedere, la disfuncţionalităţi de organizare a şedinţelor şi până la lipsa de predictibilitate a stabilirii acestora, cu consecinţe directe asupra calităţii dezbaterilor şi justeţei soluţiilor adoptate.

Din această perspectivă, sunt necesare mecanisme de lucru care să asigure o abordare coerentă şi responsabilă, inclusiv în comunicarea publică. O relaţie tensionată în CSM ori cu magistraţii sau cu alte autorităţi publice aduce deservicii în primul rând sistemului judiciar.

O bună funcţionare a Consiliului Superior al Magistraturii, atât la nivelul Plenului, dar mai ales al secţiilor, implică predictibilitate în luarea deciziilor, respect reciproc şi atenuarea eventualelor divergenţe.

Numai astfel, poziţiile Consiliului Superior al Magistraturii şi demersurile de asigurare a independenţei justiţiei se pot bucura de o mai mare credibilitate în relaţia cu celelalte autorităţi, în rândul magistraţilor şi, în acelaşi timp, în ochii cetăţenilor.

Doamnelor şi domnilor,

Suntem parte a marii familii europene. Societatea românească a evoluat în spiritul valorilor pe care se bazează Uniunea Europeană, prin alinierea la standardele cele mai înalte ale statelor democratice.

Ca cetăţeni europeni, românii se manifestă tot mai activ în realizarea drepturilor lor, iar justiţia şi, implicit, CSM, trebuie să ţină pasul cu această realitate.

Justiţia este un serviciu public, aflat în slujba cetăţenilor. Justiţia independentă este garanţia fundamentală pentru menţinerea echilibrului social.

Încrederea cetăţenilor în actul de justiţie se consolidează când cei chemaţi să îl realizeze îşi desfăşoară activitatea în mod independent, respectând principiile integrităţii şi transparenţei. Prin modul în care justiţia este înfăptuită, prin aplicarea unitară a principiului că nimeni nu este mai presus de lege, se construieşte şi se consolidează sentimentul de dreptate în rândul cetăţenilor, protejându-se astfel cel mai de preţ câştig al democraţiei – garantarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale individului.

Printr-un autentic dialog şi o consultare largă, CSM are posibilitatea concretă să preia semnalele din sistemul judiciar şi să le transmită celorlalte autorităţi, astfel încât politicile publice din justiţie să rezolve problemele trenante din acest domeniu: gradul de încărcare a instanţelor şi parchetelor, absenţa dotărilor logistice, lipsa de investiţii în infrastructură.

Am încredere că, în calitate de garant al independenţei justiţiei, Consiliul Superior al Magistraturii va găsi modalitatea de conectare la societate şi va acţiona având în centrul preocupărilor sale realizarea dezideratului unei justiţii moderne şi de calitate.

În acest sens, fac un apel să susţineţi în mod efectiv implementarea recomandărilor Comisiei de la Veneţia, MCV şi GRECO, în scopul alinierii legislaţiei actuale la standardele europene.

Fac o precizare aici, pentru că am văzut interpretările date declaraţiilor mele referitoare la caracterul acestor recomandări şi opinii.

Vreau să fie foarte clar ceea ce am vrut să spun.

Recomandările instituţiilor europene nu sunt facultative, dar nu pot fi aplicate ca atare atât timp cât nu sunt transpuse în legislaţia internă.

În spiritul dispoziţiilor art. 148 din Constituţie - alături de Parlament, Guvern şi de Preşedintele României - revine şi Consiliului Superior al Magistraturii misiunea de a participa la procesul de transpunere în legislaţia internă a tuturor acestor opinii şi recomandări.

Aceasta este una dintre cele mai importante căi prin care sistemul judiciar poate contribui la consolidarea parcursului european al României.

Suntem la 30 de ani de la căderea regimului comunist, iar în aceste trei decenii justiţia din România a făcut progrese imense, nu doar la nivel legislativ şi instituţional, ci şi la un nivel profund al societăţii.

Participarea largă la Referendum şi rezultatul acestuia arată că, ori de câte ori se încearcă o îndepărtare de la valorile democratice, românii reacţionează, obligând decidenţii să se reconecteze la aspiraţiile societăţii.

Fără unitate în jurul valorilor fundamentale, democraţia noastră riscă să devină una fragilă.

De aceea, ne revine nouă, autorităţilor constituţionale, datoria de a răspunde acestei misiuni şi de a ne ridica la înălţimea acestor aşteptări.

Vă doresc mult succes şi vă mulţumesc!