Istoria unei tradiţii populare de Crăciun: prăjituri şi lapte pentru Moş Crăciun

Astăzi, în Statele Unite, există o tradiţie bine stabilită în rândul copiilor în Ajunul Crăciunului: se lasă o farfurie cu fursecuri şi un pahar de lapte pentru Moş Crăciun (Santa). Dar nu a fost întotdeauna aşa. Potrivit unei teorii, obiceiul cu prăjituri şi lapte derivă dintr-o tradiţie mult mai antică, când familiile umpleau ciorapii cu bunătăţi pentru Moş Crăciun şi îi atârnau lângă horn, modul său preferat de intrare, ca un cadou de bun venit. Acum, însă, acei ciorapi sunt de obicei plini de bunătăţi şi cadouri mai mici pentru membrii familiei.

Oferirea de prăjituri şi lapte pentru Moş Crăciun - şi poate şi câţiva morcovi pentru renii săi - a luat amploare ca tradiţie americană de sărbători în anii 1930, în timpul Marii Depresiuni. În acea perioadă de mari greutăţi economice, mulţi părinţi au încercat să îşi înveţe copiii cât este important să dăruieşti celorlalţi şi să îşi arate recunoştinţa pentru cadourile pe care au fost suficient de norocoşi să le primească de Crăciun. După aproximativ 80 de ani, mulţi copii încă mai pregătesc prăjituri şi lapte pentru Moş Crăciun, fie din bunătatea inimii lor, fie (în cazuri mai puţin sănătoase) ca mită pentru a primi mai multe cadouri de la veselul bărbat cu barbă în costum roşu.

(screenshot tramite foto web)

Rădăcinile iniţiale ale acestei tradiţii alimentare de sărbători merg chiar mai departe - până în mitologia antică nordică. Se spune că Odin, cel mai important zeu nordic, avea un cal cu opt picioare numit Sleipner, pe care îl călărea susţinând câte un corb pe fiecare umăr. În timpul sezonului Yule, copiii îi lăsau mâncare lui Sleipner, în speranţa că Odin se va opri pe acolo în timpul călătoriilor sale şi le va lăsa cadouri în schimb. O astfel de tradiţie continuă şi astăzi în ţări precum Danemarca, Belgia şi Olanda, unde copiii încă mai cred că în loc de reni, caii cară sania lui Moş Crăciun. În Ajunul Crăciunului, ei lasă morcovi şi fân - uneori îndesate în pantofi - pentru a hrăni animalele epuizate. În schimb, ei pot spera să primească bunătăţi de sărbători precum monede de ciocolată, cacao, portocale mandarine şi marţipan.

De-a lungul anilor, diferite ţări şi-au dezvoltat propriile versiuni ale tradiţiei cu prăjituri şi lapte.

Copiii britanici şi australieni lasă sherry şi plăcinte cu carne tocată. În Suedia, familiile ştiu că Moş Crăciun va avea o noapte lungă în faţă, aşa că îi pun ceşti de cafea pentru a-i oferi o revigorare rapidă şi budincă de orez.

Moş Crăciun se poate aştepta la o halbă de Guinness împreună cu prăjiturile sale atunci când livrează jucării în Irlanda. Copiii francezi lasă un pahar de vin pentru Pere Noel şi îşi umplu pantofii cu fân, morcovi şi alte bunătăţi pentru măgăruşul său, Gui (vâsc în franceză).

În Germania, copiii renunţă complet la gustări şi lasă scrisori scrise de mână pentru Christkind, o reprezentare simbolică a spiritului Crăciunului, care este responsabil de aducerea cadourilor de Crăciun. Deşi mulţi copii germani îşi trimit scrisorile prin poştă înainte de sărbătoare - există şase adrese oficiale pentru scrisorile adresate Christkind - alţii le lasă în Ajunul Crăciunului, decorate cu lipici strălucitor sau cristale de zahăr. În dimineaţa de Crăciun, scrisorile au fost adunate, iar cadourile lăsate în locul lor.

Potrivit The Kitchn, este posibil ca tradiţia să fi început cu secole în urmă, odată cu sărbătoarea Sfântului Nicolae:

"Sfântul Nicolae, care este cel mai des asociat cu Crăciunul, a fost un episcop din secolul al III-lea cunoscut ca fiind deosebit de generos cu copiii şi cu cei oprimaţi. Olandezii organizau o mare sărbătoare în cinstea lui pe 6 decembrie. Neputând să stea treji la sărbătoare, copiii lăsau dulciuri pentru Sfântul Nicolae şi alţi însoţitori care erau cu siguranţă obosiţi după ce călătoreau o distanţă mare pentru a ajunge la casele lor, trezindu-se pentru a descoperi că bunătatea lor fusese schimbată cu cadouri în timpul nopţii. Pe măsură ce Reforma protestantă a pus stăpânire pe Europa, această ceremonie a fost considerată excesivă şi, pentru a continua să-l onoreze pe Sfântul Nicolae, sărbătoarea a fost amânată până la Crăciun, iar practica de a lăsa dulciuri pentru călători a devenit în curând obiceiul de a lăsa prăjituri pentru un Moş Crăciun creştin."

Tradiţiile antice sunt o sursă de învăţături extrem de preţioase, mai ales pentru copiii noştri.

Informaţii conexe:

We asked: Why do we leave cookies and milk out for Santa?;

Why do we leave milk and cookies for Santa?;

Don’t Forget Santa’s Cookies and Milk: The History of a Popular Christmas Tradition