Juncker: Europa n-ar trebui să accepte ordine de la SUA în privinţa legăturilor cu Rusia

După ce SUA şi UE au sancţionat Kremlinul pentru anexarea Crimeei în aprilie 2014 şi implicarea ei în criza ucraineană, preşedintele Comisiei Europene pare să schimbe placa, insistând ca relaţiile blocului european cu Rusia să nu fie dictate de Washington.
Jean Claude Juncker (FREDRICK FLORIN/AFP/GETTY IMAGES)
Andrei Popescu
09.10.2015

Preşedintele Comisiei Europene a declarat joi că Europa nu ar trebui să accepte ordine din partea Statelor Unite când vine vorba de relaţiile blocului european cu Rusia.

„Nu putem îngădui ca relaţiile noastre cu Rusia să fie dictate de Washington”, a declarat Jean-Claude Juncker în oraşul german Passau, relatează Russia Today.

„Rusia trebuie să fie tratată decent”, a afirmat Junker, subliniind că „trebuie să depunem eforturi către o relaţie practică cu Rusia”.

"Ştiu din conversaţiile mele cu Putin că el (nu acceptă) fraze ca cele de atunci când Barack Obama a spus că Rusia este o putere regională. Ce înseamnă acest lucru? Nu poţi să vorbeşti despre Rusia aşa", a mai susţinut Juncker, adăugând că Rusia trebuie tratată ca egal.

"Trebuie să facem eforturi către o relaţie practică cu Rusia. Nu este sexi, dar aşa trebuie să facem, nu putem continua aşa" ,a susţinut preşedintele CE.

Relaţiile dintre Moscova şi Occident s-au deteriorat după ce Rusia a anexat peninsula ucraineană Crimeea în aprilie 2014 – o mişcare criticată de Ucraina şi aliaţii săi.

Relaţiile dintre cele două tabere s-au înrăutăţit şi mai mult după ce Ucraina a lansat operaţiuni militare în aprilie 2014 împotriva forţelor separatiste din regiunile sale estice Doneţk şi Lugansk. SUA şi aliaţii săi europeni acuză Moscova că susţine cu soldaţi şi arme criza din estul Ucrainei, care a dus la moartea a peste 8.000 de persoane.

Rusia neagă acuzaţiile şi a declarat că susţine populaţia etnică rusă care locuieşte în zonă împotriva unei suprimări continue a drepturilor lor desfăşurată de guvernul din Kiev.

Washingtonul a impus sancţiuni împotriva Rusiei datorită implicării sale în criza din Ucraina, fiind urmată de UE în iulie 2014. Aceste sancţiuni, împreună cu scăderea preţurilor globale la petrol şi devalorizarea rublei, au lovit puternic în economia Rusiei, împingând-o spre recesiune.

După ce un acord de pace semnat în 12 februarie la Minsk între Rusia, Ucraina, Germania şi Franţa nu a reuşit să pună capăt luptelor, un nou armistiţiu semnat pe 1 septembrie a adus schimbări neaşteptate: luptele au încetat în marea lor majoritate, s-a anunţat retragerea suplimentară a unor arme grele de pe linia frontului şi separatiştii au decis să amâne până anul viitor alegerile locale, care trebuiau să aibă loc în această perioadă şi care au generat temeri privind o reizbucnire a luptelor sângeroase.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
O presă independentă nu poate exista fără sprijinul cititorilor