Juncker şi cancelarul austriac spun NU gardurilor de frontieră în Europa
Deşi cheltuie miliarde pentru asigurarea frontierelor, la scurt timp după ce Viena a sugerat construirea unei bariere la graniţa sa cu Slovenia, Jean-Claude Juncker şi cancelarul austriac Werner Faymann au avertizat că ridicarea de garduri la graniţele statelor UE este o măsură dezavuată.
Jean-Claude Juncker (Georges Gobet / AFP / Getty Images)
Conform unei declaraţii publicate, miercuri seara, după o convorbire telefonică între Juncker şi Faymann, cei doi diplomaţi au căzut de acord că ridicarea de garduri şi bariere la frontierele UE nu este binevenită.
Declaraţia celor doi a avut loc după publicarea mai multor detalii privind eventuala construire a unui gard la graniţa austriaco-slovenă, conform Deutsche Welle.
Ministrul austriac de Interne Johanna Mikl-Leitner s-a referit săptămâna trecută la posibilitatea unei “fortăreţe europene”, iar marţi a sugerat că Austria ar trebui să adopte “măsuri de construcţie speciale” la graniţa cu Slovenia.
Totuşi, miercuri, Mikl-Leitner a declarat că acest gard nu are scopul de a închide graniţa ţării.
“[Gardul] urmăreşte să asigure intrarea controlată şi ordonată în ţara noastră. De asemenea, un gard are o poartă”, a declarat ea. Oficialii susţin că acest gard, dacă este construit, va avea o lungime de 15 km.
Mikl-Leitner a declarat unui post de radio austriac că acest gard va fi diferit de gardul cu sârmă ghimpată al Ungariei. Budapesta şi-a închis graniţele cu Serbia şi Croaţia la începutul acestei luni, forţând un număr mare de refugiaţi să se îndrepte spre Croaţia, care a introdus propriile sale controale – Slovenia fiind izolată în cadrul acestui proces.
În timpul discuţiei telefonice de miercuri, Juncker şi Faymann au mai declarat că măsurile adoptate la summitul de urgenţă al UE, care a avut loc duminica trecută, trebuie să fie implementate imediat pentru a se evita o tragedie umană.
După discuţiile de duminică noaptea din Bruxelles – care au început într-un cadru tensionat în care fiecare lider a criticat politica şi comportamentul celorlalte ţări în gestionarea crizei refugiaţilor – cele 11 guverne au căzut de acord să colaboreze împreună pe baza unui plan de acţiune format din 17 puncte, care include şi acomodarea susţinută de ONU a 100.000 de oameni, jumătate dintre ei în Grecia.
“Acţiunea unilaterală poate declanşa o reacţie în lanţ”, a susţinut o declaraţie comună care a reflectat ceea ce deja s-a şi întâmplat, în condiţiile în care mai multe ţări europene şi-au închis graniţele.
Printre măsurile asupra cărora s-a căzut de acord la Bruxelles se numără şi asigurarea a 50.000 de locuri pentru refugiaţi aflaţi sau care sosesc în statele din vestul Balcanilor. De asemenea, participanţii la summit au declarat că este nevoie de o coordonare mai bună între ţările din regiune. Agenţia UE pentru apărarea frontierelor, Frontex, va fi de asemenea întărită cu personal suplimentar.
