Legea care permite doborârea dronelor e în vigoare, dar lipsesc procedurile de colaborare între instituţiile statului

Deşi legea care reglementează doborârea dronelor care pătrund neautorizat în spaţiul aerian al României a fost adoptată în februarie 2025, mecanismul de cooperare dintre instituţiile responsabile nu este încă pe deplin operaţional. Actul normativ prevedea un termen de 60 de zile pentru aprobarea unor ordine comune care să stabilească modul de colaborare între instituţiile publice implicate, majoritatea din sistemul naţional de apărare şi securitate.
Aceste documente ar fi trebuit să reglementeze trei aspecte esenţiale: cooperarea instituţiilor în cazul pătrunderii unei drone în spaţiul aerian naţional, procedurile de coordonare şi comunicare între autorităţi, precum şi standardele tehnice şi operaţionale necesare aplicării măsurilor de protecţie, scrie G4Media.
Potrivit unui document oficial din 10 noiembrie, consultat de G4Media, ministrul Radu Oprea a precizat că proiectele ordinelor comune au fost aprobate la nivelul instituţiei militare în septembrie 2025 şi transmise ulterior reprezentanţilor celorlalte instituţii implicate pentru semnare. Procesul a fost însă suspendat pe fondul schimbărilor de pe scena politică, urmând să fie reluat după învestirea noului Guvern.
Pe de altă parte, fostul ministru al Apărării Radu Miruţă susţine că autorizarea doborârii dronelor nu depinde de adoptarea acestor ordine comune. El a explicat pentru G4Media că, în iulie 2025, ministrul Apărării a semnat ordinul prin care competenţa de autorizare a doborârii dronelor a fost atribuită comandanţilor desemnaţi prin planurile de operaţii.
Miruţă a mai precizat că, în septembrie 2025, Consiliul Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) a aprobat două documente necesare aplicării Legii 73: regulile referitoare la aeronavele cu pilot şi lista obiectivelor care trebuie protejate.
În cazul pătrunderii unei drone în spaţiul aerian românesc, intervenţia nu revine exclusiv Ministerului Apărării Naţionale. Şi alte instituţii cu atribuţii în domeniul securităţii pot participa la gestionarea situaţiei, în funcţie de competenţele pe care le au. De exemplu, Serviciul Român de Informaţii poate interveni prin utilizarea unor mijloace de bruiaj.
Prin urmare, ordinele comune sunt esenţiale nu atât pentru stabilirea autorităţii care poate decide doborârea unei drone, cât pentru clarificarea modului în care instituţiile comunică, îşi coordonează intervenţiile şi îşi împart responsabilităţile în astfel de situaţii.
Articolul integral poate fi citit aici.